Cintarea cintarilor
Capitolul 1
1. Cintarea cintarilor, facuta de Solomon.
2. Sa ma sarute cu sarutarile gurii lui! Caci toate dezmierdarile tale sunt mai bune decit vinul,
3. mirodeniile tale au un miros placut. Numele tau este ca o mireasma varsata. De aceea te iubesc pe tine fetele!
4. Trage-ma dupa tine! Si haidem sa alergam! Imparatul ma duce in odaile lui... Ne vom veseli si ne vom bucura de tine; vom lauda dezmierdarile tale mai mult decit vinul! Pe drept esti iubit.
5. Sunt neagra, dar sunt frumoasa, fiice ale Ierusalimului, cum sunt corturile Chedarului, si cum sunt covoarele lui Solomon.
6. Nu va uitati ca sunt asa de negricioasa, caci m-a ars soarele. Fiii mamei mele s-au miniat pe mine, si m-au pus pazitoare la vii. Dar via frumusetii mele n-am pazit-o.
7. Spune-mi tu, pe care te iubeste inima mea, unde iti pasti oile, unde te odihnesti la amiaza? Caci de ce sa umblu ca o ratacita pe la turmele tovarasilor tai?
8. Daca nu stii, o tu, cea mai frumoasa dintre femei, iesi pe urmele oilor, si paste-ti iezii linga colibele pastorilor.
9. Cu iapa inhamata la carale lui Faraon, te aseman eu pe tine, scumpa mea.
10. Ce frumosi iti sunt obrajii in mijlocul lantisoarelor de la git, si ce frumos iti este gitul in mijlocul sirurilor de margaritare!
11. Iti vom face deci lantisoare de aur, cu stropituri de argint.
12. Cit sta imparatul la masa lui, nardul meu isi raspindeste mirosul.
13. Prea iubitul meu imi este ca un manunchi de mir, care se odihneste intre titele mele.
14. Prea iubitul meu este pentru mine un strugure de malinita, din viile din En-Ghedi.
15. Ce frumoasa esti, iubito, uite ce frumoasa esti, cu ochii tai de porumbita!
16. Ce frumos esti, prea iubitule, ce placut esti! Verdeata este patul nostru!
17. Cedrii sunt grinzile caselor noastre, si chiparosii sunt pardoselile noastre.
Capitolul 2
1. Eu sunt un trandafir din Saron, un crin din vai.
2. Ca un crin in mijlocul spinilor, asa este iubita mea intre fete.
3. Ca un mar intre copacii padurii, asa este prea iubitul meu intre tineri. Cu asa drag stau la umbra lui, si rodul lui este dulce pentru cerul gurii mele.
4. El m-a dus in casa de ospat, si dragostea era steagul fluturat peste mine.
5. Intariti-ma cu turte de struguri, inviorati-ma cu mere, caci sunt bolnava de dragostea lui.
6. Sa-si puna mina stinga sub capul meu, si sa ma imbratiseze cu dreapta lui!
7. Va jur, fiice ale Ierusalimului, pe caprioarele si cerboaicele de pe cimp: nu stirniti, nu treziti dragostea, pina nu vine ea!
8. Aud glasul prea iubitului meu! Iata-l ca vine, sarind peste munti, saltind pe dealuri.
9. Prea iubitul meu seamana cu o caprioara, sau cu puiul de cerboaica. Iata-l ca este dupa zidul nostru, se uita pe fereastra, priveste printre zabrele.
10. Prea iubitul meu vorbeste si-mi zice: "Scoala-te, iubito, si vino, frumoaso!
11. Caci iata ca a trecut iarna; a incetat ploaia, si s-a dus.
12. Se arata florile pe cimp, a venit vremea cintarii, si se aude glasul turturicii in cimpiile noastre.
13. Se pirguiesc roadele in smochin, si viile inflorite isi raspindesc mirosul. Scoala-te, iubito, si vino, frumoaso.
14. Porumbita din crapaturile stincii, ascunsa in scobiturile prapastiilor, arata-mi fata ta, si fa-ma sa-ti aud glasul! Caci glasul tau este dulce, si fata ta placuta."
15. Prindeti-ne vulpile, vulpile cele mici, care strica viile; caci viile noastre sunt in floare.
16. Prea iubitul meu este al meu, si eu sunt a lui; el isi paste turma intre crini.
17. Pina la racoarea zilei, si pina la lungirea umbrelor, intoarce-te!... Iubitule, sari ca o caprioara sau ca puiul de cerb, peste muntii ce ne despart.
Capitolul 3
1. Am cautat noaptea in asternutul meu, am cautat pe iubitul inimii mele; l-am cautat, dar nu l-am gasit...
2. M-am sculat, atunci, si am cutreierat cetatea, ulitele si pietele; si am cautat pe iubitul inimii mele... L-am cautat, dar nu l-am gasit!
3. M-au intilnit pazitorii care dau ocol cetatii; si i-am intrebat: "N-ati vazut pe iubitul inimii mele? "
4. Abia trecusem de ei, si am gasit pe iubitul inimii mele. L-am apucat, si nu l-am mai lasat pina nu l-am adus in casa mamei mele, in odaia celei ce m-a zamislit.
5. Va jur, fiice ale Ierusalimului, pe caprioarele si cerboaicele de pe cimp, nu stirniti, nu treziti dragostea, pina nu vine ea.
6. Ce se vede suindu-se din pustie, ca niste stilpi de fum, in mijlocul aburilor de mir si de tamiie, inconjurata de toate miresmele negustorilor de mir?
7. Iata, este patasca lui Solomon, cu saizeci de viteji, de jur imprejur, cei mai viteji din Israel.
8. Toti sunt inarmati cu sabii, si toti sunt deprinsi la lupta, fiecare cu sabia la coapsa, ca sa n-aiba nimic de temut in timpul noptii.
9. Imparatul Solomon si-a facut aceasta patasca din lemn din Liban.
10. Stilpii i-a facut de argint, rezematoarea de aur, scaunul de purpura; iar mijlocul impodobit cu o tesatura aleasa, lucrata de dragostea fiicelor Ierusalimului.
11. Iesiti, fetele Sionului, si priviti pe imparatul Solomon, cu cununa cu care l-a incununat mama-sa in ziua cununiei lui, in ziua veseliei inimii lui.
Capitolul 4
1. Ce frumoasa esti, iubito, ce frumoasa esti! Ochii tai sunt ochi de porumbita, sub mahrama ta. Parul tau este ca o turma de capre, poposita pe coama muntelui Galaad.
2. Dintii tai sunt ca o turma de oi tunse, care ies din scaldatoare, toate cu gemeni, si nici una din ele nu este stearpa.
3. Buzele tale sunt ca un fir de cirmiz, si gura ta este draguta; obrazul tau este ca o jumatate de rodie, sub mahrama ta.
4. Gitul tau este ca turnul lui David, zidit ca sa fie o casa de arme; o mie de scuturi atirna de el, toate scuturi de viteji.
5. Amindoua titele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei caprioare, care pasc intre crini.
6. Pina se racoreste ziua, si pina fug umbrele, voi veni la tine, munte de mir, si la tine, deal de tamiie.
7. Esti frumoasa de tot, iubito, si n-ai nici un cusur.
8. Vino cu mine din Liban, mireaso, vino cu mine din Liban! Priveste din virful muntelui Amana, din virful muntelui Senir si Hermon, din vizuinile leilor, din muntii pardosilor!
9. Mi-ai rapit inima, soro, mireaso, mi-ai rapit inima numai cu o privire, numai cu unul din lantisoarele de la gitul tau!
10. Ce lipici in dezmierdarile tale, soro, mireaso! Dezmierdarile tale pretuiesc mai mult decit vinul, si miresmele tale sunt mai placute decit toate miroznele!
11. Miere picura din buzele tale, mireaso, miere si lapte se afla sub limba ta, si mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului.
12. Esti o gradina inchisa, soro, mireaso, un izvor inchis, o fintina pecetluita.
13. Odraslele tale sunt o gradina de rodii, cu cele mai alese roade, malini negri si nard;
14. nard si sofran, trestie mirositoare si scortisoara, cu tot felul de tufari de tamiie, smirna si aloe, cu cele mai alese miresme.
15. O fintina din gradini, un izvor de ape vii, ce curge din Liban.
16. Scoala-te, crivatule! Vino, vintule de miaza-zi! Suflati peste gradina mea, ca sa picure mirosurile din ea! Sa intre iubitul meu in gradina lui, si sa manince din roadele ei alese!
Capitolul 5
1. Eu intru in gradina mea, soro, mireaso, imi culeg smirna cu miresmele mele, imi maninc fagurul de miere cu mierea mea, imi beau vinul cu laptele meu... Mincati, prieteni, beti si imbatati-va de dragoste!
2. Adormisem, dar inima imi veghea... Este glasul prea iubitului meu, care bate: "Deschide-mi, soro, scumpo, porumbito, neprihanito! Caci capul imi este plin de roua, cirliontii imi sunt plini de picurii noptii."
3. "Mi-am scos haina, cum sa ma imbrac iarasi? Mi-am spalat picioarele: cum sa le murdaresc iarasi?"
4. Dar iubitul meu a virit mina pe gaura zavorului, si mi-a fost mila de el atunci.
5. M-am sculat sa deschid iubitului meu, in timp ce de pe miinile mele picura smirna, si de pe degetele mele picura cea mai aleasa smirna pe minerul zavorului.
6. Am deschis iubitului meu; dar iubitul meu plecase, se facuse nevazut. Inebuneam, cind imi vorbea. L-am cautat, dar nu l-am gasit; i-am strigat, dar nu mi-a raspuns.
7. Pazitorii care dau ocol cetatii m-au intilnit; m-au batut, m-au ranit; mi-au luat mahrama strajerii de pe ziduri.
8. Va rog fierbinte, fiice ale Ierusalimului, daca gasiti pe iubitul meu, ce-i veti spune?... Ca sunt bolnava de dragoste!
9. Ce are iubitul tau mai mult decit altul, o, cea mai frumoasa dintre femei? Ce are iubitul tau mai mult decit altul, de ne rogi asa de fierbinte?
10. Iubitul meu este alb si rumen, deosebindu-se din zece mii.
11. Capul lui este o cununa de aur curat, pletele lui ca niste valuri, sunt negre cum e corbul.
12. Ochii lui sunt ca niste porumbei pe marginea izvoarelor, scaldati in lapte, si odihnindu-se in fata lui plina.
13. Obrajii lui sunt ca niste straturi de miresme, in care cresc saduri mirositoare; buzele lui sunt niste crini, din care curge cea mai aleasa smirna.
14. Miinile lui sunt niste inele de aur, ferecate cu pietre de hrisolit; trupul lui este un chip de fildes lustruit, acoperit cu pietre de safir;
15. picioarele lui sunt niste stilpi de marmura alba, asezati pe niste temelii de aur curat. Infatisarea lui este ca Libanul, pare un tinar ales ca cedrii.
16. Cerul gurii lui este numai dulceata si toata fiinta lui este plina de farmec. Asa este iubitul meu, asa este scumpul meu, fiice ale Ierusalimului!
Capitolul 6
1. Unde s-a dus iubitul tau, cea mai frumoasa dintre femei? Incotro a apucat iubitul tau, ca sa-l cautam si noi impreuna cu tine?
2. Iubitul meu s-a coborit la gradina lui, la stratul de miresme, ca sa-si pasca turma in gradini, si sa culeaga crini.
3. Eu sunt a iubitului meu si iubitul meu este al meu; el isi paste turma intre crini.
4. Frumoasa esti, iubito, ca Tirta, placuta ca Ierusalimul, dar cumplita ca niste osti sub steagurile lor.
5. Intoarce-ti ochii de la mine, caci ma tulbura. Perii tai sunt ca o turma de capre, care poposesc pe coama Galaadului.
6. Dintii tai sunt ca o turma de oi, care ies din scaldatoare, toate cu gemeni, si niciuna din ele nu este stearpa.
7. Obrazul tau este ca o jumatate de rodie, sub mahrama ta...
8. Am saizeci de imparatese, optzeci de tiitoare, si fete fara numar,
9. dar numai una singura este porumbita mea, neprihanita mea; ea este singura la mama-sa, cea mai aleasa a celei ce a nascut-o. Fetele o vad, si o numesc fericita; imparatesele si tiitoarele de asemenea o lauda.
10. "Cine este aceea care se iveste ca zorile, frumoasa ca luna, curata ca soarele, dar cumplita ca niste osti sub steagurile lor?
11. M-am coborit in gradina cu nuci, sa vad verdeata din vale, sa vad daca a inmugurit via si daca au inflorit rodiile.
12. Dar fara sa bag de seama, dorinta mea m-a dus la carale poporului unui om ales.
13. Intoarce-te, intoarce-te, Sulamito! Intoarce-te, intoarce-te, ca sa te privim. Ce aveti voi sa va uitati la Sulamita ca la niste fete ce joaca in cor?
Capitolul 7
1. Ce frumoase iti sunt picioarele in incaltamintea ta, fata de domn! Marginile rotunde ale coapsei tale sunt ca niste lantisoare de pus la git, lucrate de miinile unui mester iscusit.
2. Pintecele tau este un pahar rotund, de unde nu lipseste vinul mirositor; trupul tau este un snop de griu, incins cu crini.
3. Amindoua titele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei caprioare.
4. Gitul tau este ca un turn de fildes; ochii tai sunt ca iazurile Hesbonului, de linga poarta Bat-Rabim; nasul tau este ca turnul Libanului, care priveste spre Damasc.
5. Capul tau este cum e Carmelul, si parul capului tau este ca purpura imparateasca: pina si un imparat ar fi inlantuit de pletele tale!
6. Ce frumoasa si ce placuta esti, tu, iubito, in mijlocul desfatarilor!
7. Statura ta este ca finicul si titele tale ca niste struguri.
8. Imi zic: "Ma voi sui in finic, si-i voi apuca cracile!" Atunci titele tale vor fi ca strugurii din vie, mirosul suflarii tale ca al merelor.
9. Si gura ta toarna un vin ales, care curge lin ca raspuns la dezmierdarile mele, si aluneca pe buzele noastre cind dormim!
10. Eu sunt a iubitului meu, si el doreste de mine.
11. Vino, iubitule, haidem sa iesim pe cimp, sa raminem noaptea in sate!
12. Dis de dimineata ne vom duce la vii, sa vedem daca a inmugurit via, daca s-a deschis floarea, si daca au inflorit rodiile. Acolo iti voi da dragostea mea.
13. Mandragorele isi raspindesc mirosul, si deasupra usii avem tot felul de roade bune, noi si vechi, pe care pentru tine, iubitule, le-am pastrat.
Capitolul 8
1. O! de ai fi fratele meu, care a supt la titele mamei mele! Cind te-as intilni in ulita, te-as saruta, si nimeni nu m-ar tine de rau.
2. Te-as lua si te-as aduce la casa mamei mele; ea m-ar invata sa-ti dau sa bei vin mirositor, must din rodiile mele.
3. Mina lui cea stinga sa fie sub capul meu, si dreapta lui sa ma imbratiseze!
4. Va rog fierbinte, fiice ale Ierusalimului, nu stirniti, nu treziti dragostea, pina nu vine ea.
5. Cine este aceea, care se suie din pustie, rezemata de iubitul ei si zicind: "Te-am trezit sub mar; acolo te-a nascut mama ta, acolo te-a nascut si te-a facut ea."
6. Pune-ma ca o pecete pe inima ta, ca o pecete pe bratul tau; caci dragostea este tare ca moartea, si gelozia este neinduplecata ca locuinta mortilor; jarul ei este jar de foc, o flacara a Domnului.
7. Apele cele mari nu pot sa stinga dragostea, si riurile n-ar putea s-o inece; de ar da omul toate averile din casa lui pentru dragoste, tot n-ar avea decit dispret.
8. Avem o sora micuta, care n-are inca tite. Ce vom face cu sora noastra in ziua cind ii vor veni petitorii?
9. Daca este zid, vom zidi niste zimti de argint pe ea; dar daca este usa, o vom inchide cu o scindura de cedru.
10. Eu sunt un zid, si titele mele sunt ca niste turnuri; in ochii lui am fost ca una care a gasit pace.
11. Solomon avea o vie la Baal-Hamon; a inchiriat-o unor pazitori; si fiecare trebuia sa aduca pentru rodul ei o mie de sicli de argint.
12. Via mea, care este a mea, o pastrez eu. Tine-ti, Solomoane, cei o mie de sicli, si doua sute fie celor ce pazesc rodul!
13. Tu, care locuiesti in gradini, niste prieteni isi pleaca urechea la glasul tau: binevoieste si fa-ma sa-l aud!
14. Vino repede, iubitule, ca o caprioara sau ca puiul de cerb pe muntii plini de mirozne!