Proverbele lui Solomon
Capitolul 1
1. Pildele lui Solomon, fiul lui David, imparatul lui Israel,
2. pentru cunoasterea intelepciunii si invataturii, pentru intelegerea cuvintelor mintii,
3. pentru capatarea invataturilor de bun simt, de dreptate, de judecata si de nepartinire;
4. ca sa dea celor neincercati agerime de minte, tinarului cunostinta si chibzuinta,
5. sa asculte insa si inteleptul, si isi va mari stiinta, si cel priceput, si va capata iscusinta,
6. pentru prinderea intelesului unei pilde sau al unui cuvint adinc, intelesul cuvintelor inteleptilor si al cuvintelor lor cu tilc.
7. Frica Domnului este inceputul stiintei; dar nebunii nesocotesc intelepciunea si invatatura.
8. Asculta, fiule, invatatura tatalui tau, si nu lepada indrumarile mamei tale!
9. Caci ele sunt o cununa placuta pe capul tau, si un lant de aur la gitul tau.
10. Fiule, daca niste pacatosi vor sa te amageasca, nu te lasa cistigat de ei!
11. Daca-ti vor zice: "Vino cu noi! Haidem sa intindem curse ca sa varsam singe, sa intindem fara temei laturi celui nevinovat;
12. haidem sa-i inghitim de vii, ca locuinta mortilor, si intregi, ca pe cei ce se coboara in groapa,
13. vom gasi tot felul de lucruri scumpe si ne vom umple casele cu prada;
14. vei avea si tu partea ta la fel cu noi, o punga vom avea cu totii!"
15. fiule, sa nu pornesti la drum cu ei, abate-ti piciorul de pe cararea lor!
16. Caci picioarele lor alearga la rau, si se grabesc sa verse singe.
17. Dar degeaba se arunca latul inaintea ochilor tuturor pasarilor;
18. caci ei intind curse tocmai impotriva singelui lor si sufletului lor isi intind ei laturi.
19. Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cistig: lacomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.
20. Intelepciunea striga pe ulite, isi inalta glasul in piete:
21. striga unde e zarva mai mare, la porti, in cetate, isi spune cuvintele ei:
22. "Pina cind veti iubi prostia, prostilor? Pina cind le va placea batjocoritorilor batjocura si vor uri nebunii stiinta?
23. Intoarceti-va sa ascultati mustrarile mele! Iata, voi turna duhul meu peste voi, va voi face cunoscute cuvintele mele...
24. Fiindca eu chem si voi va impotriviti, fiindca imi intind mina si nimeni nu ia seama,
25. fiindca lepadati toate sfaturile mele si nu va plac mustrarile mele,
26. de aceea si eu, voi ride cind veti fi in vreo nenorocire, imi voi bate joc de voi cind va va apuca groaza,
27. cind va va apuca groaza ca o furtuna si cind va va invalui nenorocirea ca un virtej, cind va da peste voi necazul si strimtorarea.
28. Atunci ma vor chema, si nu voi raspunde; ma vor cauta, si nu ma vor gasi.
29. Pentru ca au urit stiinta si n-au ales frica Domnului,
30. pentru ca n-au iubit sfaturile mele si au nesocotit toate mustrarile mele.
31. De aceea se vor hrani cu roada umbletelor lor, si se vor satura cu sfaturile lor.
32. Caci impotrivirea prostilor ii ucide si linistea nebunilor ii pierde;
33. dar cel ce m-asculta va locui fara grija, va trai linistit si fara sa se teama de vreun rau.
Capitolul 2
1. Fiule, daca vei primi cuvintele mele, daca vei pastra cu tine invataturile mele,
2. daca vei lua aminte la intelepciune si daca-ti vei pleca inima la pricepere;
3. daca vei cere intelepciune si daca te vei ruga pentru pricepere,
4. daca o vei cauta ca argintul si vei umbla dupa ea ca dupa o comoara,
5. atunci vei intelege frica de Domnul, si vei gasi cunostinta lui Dumnezeu.
6. Caci Domnul da intelepciune; din gura Lui iese cunostinta si pricepere.
7. El da izbinda celor fara prihana, da un scut celor ce umbla in nevinovatie.
8. Ocroteste cararile neprihanirii si pazeste calea credinciosilor lui.
9. Atunci vei intelege dreptatea, judecata, nepartinirea, toate caile care duc la bine.
10. Caci intelepciunea va veni in inima ta si cunostinta va fi desfatarea sufletului tau;
11. chibzuinta va veghea asupra ta, priceperea te va pazi
12. ca sa te scape de calea cea rea, de omul care tine cuvintari stricate,
13. de cei ce parasesc cararile adevarate, ca sa umble pe drumuri intunecoase;
14. care se bucura sa faca raul si isi pun placerea in rautate,
15. care umbla pe carari strimbe si apuca pe drumuri sucite,
16. ca sa te scape si de nevasta altuia, de straina, care intrebuinteaza vorbe ademenitoare,
17. care paraseste pe barbatul tineretii ei si uita legamintul Dumnezeului ei.
18. Caci casa ei coboara la moarte si drumul ei duce la cei morti:
19. nici unul care se duce la ea nu se mai intoarce si nu mai gaseste cararile vietii.
20. De aceea, tu sa umbli pe calea oamenilor de bine si sa tii cararile celor neprihaniti!
21. Caci oamenii fara prihana vor locui tara, si oamenii neintinati vor ramine in ea;
22. dar cei rai vor fi nimiciti din tara si cei necredinciosi vor fi smulsi din ea.
Capitolul 3
1. Fiule, nu uita invataturile mele si pastreaza in inima ta sfaturile mele!
2. Caci ele iti vor lungi zilele si anii si-ti vor aduce multa pace.
3. Sa nu te paraseasca bunatatea si credinciosia, leaga-ti-le la git, scrie-le pe tablita inimii tale.
4. Si astfel vei capata trecere si minte sanatoasa, inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor.
5. Increde-te in Domnul din toata inima ta si nu te bizui pe intelepciunea ta!
6. Recunoaste-L in toate caile tale si El iti va netezi cararile.
7. Nu te socoti singur intelept, teme-te de Domnul, si abate-te de la rau!
8. Aceasta va aduce sanatate trupului tau, si racorire oaselor tale.
9. Cinsteste pe Domnul cu averile tale, si cu cele dintii roade din tot venitul tau,
10. caci atunci grinarele iti vor fi pline de belsug si teascurile tale vor geme de must.
11. Fiule, nu dispretui mustrarea Domnului si nu te mihni de pedepsele Lui.
12. Caci Domnul mustra pe cine iubeste, ca un parinte pe copilul pe care-l iubeste!
13. Ferice de omul care gaseste intelepciunea si de omul care capata pricepere!
14. Caci cistigul pe care-l aduce ea este mai bun decit al argintului si venitul adus de ea este mai de pret decit aurul;
15. ea este mai de pret decit margaritarele si toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.
16. In dreapta ei este o viata lunga; in stinga ei, bogatie si slava.
17. Caile ei sunt niste cai placute si toate cararile ei sunt niste carari pasnice.
18. Ea este un pom de viata pentru cei ce o apuca si cei ce o au sunt fericiti.
19. Prin intelepciune a intemeiat Domnul pamintul si prin pricepere a intarit El cerurile;
20. prin stiinta Lui s-au deschis Adincurile si strecoara norii roua.
21. Fiule, sa nu se departeze invataturile acestea de ochii tai: pastreaza intelepciunea si chibzuinta!
22. Caci ele vor fi viata sufletului tau si podoaba gitului tau.
23. Atunci vei merge cu incredere pe drumul tau si piciorul nu ti se va poticni.
24. Cind te vei culca, vei fi fara teama si cind vei dormi, somnul iti va fi dulce.
25. Nu te teme nici de spaima napraznica, nici de o navalire din partea celor rai;
26. caci Domnul va fi nadejdea ta si El iti va pazi piciorul de cadere.
27. Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cind poti s-o faci.
28. Nu zice aproapelui tau: "Du-te si vino iarasi; iti voi da miine!", cind ai de unde sa dai.
29. Nu gindi rau impotriva aproapelui tau, cind locuieste linistit linga tine.
30. Nu te certa fara pricina cu cineva, cind nu ti-a facut nici un rau.
31. Nu pizmui pe omul asupritor si nu alege nici una din caile lui!
32. Caci Domnul uraste pe oamenii stricati, dar este prieten cu cei fara prihana.
33. Blestemul Domnului este in casa celui rau, dar locuinta celor neprihaniti o binecuvinteaza.
34. Cind are a face cu cei batjocoritori, Isi bate joc de ei, dar celor smeriti le da har.
35. Inteleptii vor mosteni slava, dar partea celor nebuni este rusinea.
Capitolul 4
1. Ascultati, fiilor, invatatura unui tata si luati aminte, ca sa pricepeti;
2. caci eu va dau sfaturi bune: nu lepadati invatatura mea.
3. Caci cind eram inca fiu la tatal meu si fiu gingas si singur la mama mea,
4. el ma invata atunci, si-mi zicea: "Pastreaza bine in inima ta cuvintele mele, pazeste invataturile mele, si vei trai!
5. Dobindeste intelepciune, dobindeste pricepere; nu uita cuvintele gurii mele, si nu te abate de la ele.
6. N-o parasi, si ea te va pazi; iubeste-o, si te va ocroti!
7. Iata inceputul intelepciunii: dobindeste intelepciunea, si cu tot ce ai, dobindeste priceperea.
8. Inalta-o, si ea te va inalta; ea va fi slava ta, daca o vei imbratisa.
9. Ea iti va pune pe cap o cununa placuta, te va impodobi cu o stralucita cununa imparateasca.
10. Asculta, fiule, primeste cuvintele mele si anii vietii tale se vor inmnulti.
11. Eu iti arat calea intelepciunii, te povatuiesc pe cararile neprihanirii.
12. Cind vei umbla, pasul nu-ti va fi stinjenit si cind vei alerga, nu te vei poticni.
13. Tine invatatura, n-o lasa din mina, pastreaza-o, caci ea este viata ta.
14. Nu intra pe cararea celor rai si nu umbla pe calea celor nelegiuiti.
15. Fereste-te de ea, nu trece pe ea, ocoleste-o, si treci inainte!
16. Caci ei nu dorm, daca n-au facut raul, le piere somnul daca nu fac pe cineva sa cada;
17. caci ei maninca piine nelegiuita si beau vin stors cu sila.
18. Dar cararea celor neprihaniti este ca lumina stralucitoare, a carei stralucire merge mereu crescind pina la miezul zilei.
19. Calea celor rai este ca intunericul gros: ei nu vad de ce se vor poticni.
20. Fiule, ia aminte la cuvintele mele, pleaca-ti urechea la vorbele mele!
21. Sa nu se departeze cuvintele acestea de ochii tai, pastreaza-le in fundul inimii tale!
22. Caci ele sunt viata pentru cei ce le gasesc si sanatate pentru tot trupul lor.
23. Pazeste-ti inima mai mult decit orice, caci din ea ies izvoarele vietii.
24. Izgoneste neadevarul din gura ta si departeaza viclenia de pe buzele tale!
25. Ochii tai sa priveasca drept si pleoapele tale sa caute drept inaintea ta.
26. Cararea pe care mergi sa fie neteda si toate caile tale sa fie hotarite:
27. nu te abate nici la dreapta, nici la stinga si fereste-te de rau.
Capitolul 5
1. Fiule, ia aminte la intelepciunea mea si pleaca urechea la invatatura mea,
2. ca sa fii cu chibzuinta si buzele tale sa aiba cunostinta.
3. Caci buzele femeii straine strecoara miere, si cerul gurii ei este mai alunecos decit untdelemnul;
4. dar la urma este amara ca pelinul, ascutita ca o sabie cu doua taisuri.
5. Picioarele ei coboara la moarte, pasii ei dau in locuinta mortilor.
6. Asa ca ea nu poate gasi calea vietii, rataceste in caile ei, si nu stie unde merge.
7. Si acum, fiilor, ascultati-ma, si nu va abateti de la cuvintele gurii mele:
8. departeaza-te de drumul care duce la ea, si nu te apropia de usa casei ei,
9. ca nu cumva sa-ti dai altora vlaga ta, si unui om fara mila anii tai,
10. ca nu cumva niste straini sa se sature de averea ta, si tu sa te trudesti pentru casa altuia;
11. ca nu cumva sa gemi, la urma, cind carnea si trupul ti se vor istovi.
12. Si sa zici: "Cum am putut sa urasc iertarea si cum a dispretuit inima mea mustrarea?
13. Cum am putut sa n-ascult glasul invatatorilor mei, si sa nu iau aminte la cei ce ma invatau?
14. Cit pe ce sa ma nenorocesc de tot in mijlocul poporului si adunarii."
15. Bea apa din fintina ta si din izvoarele putului tau.
16. Ce, vrei sa ti se verse izvoarele afara? Si sa-ti curga riurile pe pietele de obste?
17. Lasa-le sa fie numai pentru tine si nu pentru strainii de linga tine.
18. Izvorul tau sa fie binecuvintat si bucura-te de nevasta tineretii tale.
19. Cerboaica iubita, caprioara placuta, fii imbatat tot timpul de dragalasiile ei; fii indragostit necurmat de dragostea ei!
20. Si pentru ce, fiule, ai fi indragostit de o straina si ai imbratisa sinul unei necunoscute?
21. Caci caile omului sunt lamurite inaintea ochilor Domnului si El vede toate cararile lui.
22. Cel rau este prins in insesi nelegiuirile lui si este apucat de legaturile pacatului lui.
23. El va muri din lipsa de infrinare; si se va poticni din prea multa lui nebunie.
Capitolul 6
1. Fiule, daca te-ai pus chezas pentru aproapele tau, daca te-ai prins pentru altul,
2. daca esti legat prin fagaduinta gurii tale, daca esti prins de cuvintele gurii tale,
3. fa totusi lucrul acesta, fiule: dezleaga-te, caci ai cazut in mina aproapelui tau! De aceea du-te, arunca-te cu fata la pamint, si staruieste de el.
4. Nu da somn ochilor tai, nici atipire pleoapelor tale!
5. Scapa din mina lui cum scapa caprioara din mina vinatorului si ca pasarea din mina pasararului...
6. Du-te la furnica, lenesule, uita-te cu bagare de seama la caile ei si intelepteste-te!
7. Ea n-are nici capetenie, nici priveghetor, nici stapin;
8. totusi, isi pregateste hrana vara, si stringe de ale mincarii in timpul secerisului.
9. Pina cind vei sta culcat, lenesule? Cind te vei scula din somnul tau?
10. Sa mai dormi putin, sa mai atipesti putin, sa mai incrucisezi putin miinile ca sa dormi!...
11. Si saracia vine peste tine, ca un hot, si lipsa, ca un om inarmat.
12. Omul de nimic, omul nelegiuit umbla cu neadevarul in gura,
13. clipeste din ochi, da din picior si face semne cu degetele.
14. Rautatea este in inima lui, urzeste lucrurile rele intruna si stirneste certuri.
15. De aceea, nimicirea ii va veni pe neasteptate, va fi zdrobit deodata, si fara leac.
16. Sase lucruri uraste Domnul si chiar sapte Ii sunt urite:
17. ochii trufasi, limba mincinoasa, miinile care varsa singe nevinovat,
18. inima care urzeste planuri nelegiuite, picioarele care alearga repede la rau,
19. martorul mincinos, care spune minciuni, si cel ce stirneste certuri intre frati.
20. Fiule, pazeste sfaturile tatalui tau si nu lepada invatatura mamei tale:
21. leaga-le necurmat la inima, atirna-le de git.
22. Ele te vor insoti in mersul tau, te vor pazi in pat si iti vor vorbi la desteptare!
23. Caci sfatul este o candela, invatatura este o lumina, iar indemnul si mustrarea sunt calea vietii.
24. Ele te vor feri de femeia stricata, de limba ademenitoare a celei straine.
25. N-o pofti in inima ta pentru frumusetea ei si nu te lasa ademenit de pleoapele ei.
26. Caci pentru o femeie curva, omul ajunge de nu mai ramine decit cu o bucata de piine si femeia maritata intinde o cursa unui suflet scump.
27. Poate cineva sa ia foc in sin fara sa i se aprinda hainele?
28. Sau poate merge cineva pe carbuni aprinsi fara sa-i arda picioarele?
29. Tot asa este si cu cel ce se duce la nevasta aproapelui sau: oricine se atinge de ea nu va ramine nepedepsit.
30. Hotul nu este urgisit cind fura ca sa-si potoleasca foamea, caci ii este foame.
31. Si daca este prins, trebuie sa dea inapoi inseptit, sa dea chiar tot ce are in casa.
32. Dar cel ce preacurveste cu o femeie este un om fara minte, singur isi pierde viata cine face asa.
33. Nu va avea decit rana si rusine, si ocara nu i se va sterge.
34. Caci gelozia infurie pe un barbat si n-are mila in ziua razbunarii,
35. nu se uita la nici un pret de rascumparare si nu se lasa induplecat nici chiar de cel mai mare dar.
Capitolul 7
1. Fiule, pastreaza cuvintele mele, si tine la sfaturile mele.
2. Tine sfaturile mele, si vei trai; pazeste invataturile mele ca lumina ochilor.
3. Leaga-le la degete, scrie-le pe tablia inimii tale.
4. Zi intelepciunii: "Tu esti sora mea!" Si numeste priceperea prietena ta,
5. ca sa te fereasca de nevasta altuia, de straina care intrebuinteaza cuvinte ademenitoare.
6. Stateam la fereastra casei mele si ma uitam prin zabrele.
7. Am zarit printre cei neincercati, am vazut printre tineri pe un baiat fara minte.
8. Trecea pe ulita, la coltul unde statea una din aceste straine, si a apucat pe calea care ducea spre locuinta ei!
9. Era in amurg, seara, in noaptea neagra si intunecoasa.
10. Si, iata ca i-a alergat inainte o femeie imbracata ca o curva si cu inima sireata.
11. Era buna de gura si fara astimpar, picioarele nu-i puteau sta acasa:
12. cind in ulita, cind in piete, pe la toate colturile statea la pinda.
13. Ea l-a imbratisat si l-a sarutat si cu o fata fara rusine i-a zis:
14. "Eram datoare cu o jertfa de multumire, azi mi-am implinit juruintele.
15. De aceea ti-am iesit inainte sa te caut si te-am si gasit.
16. Mi-am impodobit patul cu invelitori, cu asternut de pinzeturi din Egipt;
17. mi-am stropit asternutul cu smirna, aloe si scortisoara.
18. Vino, sa ne imbatam de dragoste pina dimineata, sa ne desfatam cu dezmierdari!
19. Caci barbatul meu nu este acasa, a plecat intr-o calatorie lunga,
20. a luat cu el sacul cu bani, si nu se va intoarce acasa decit la luna noua."
21. Tot vorbindu-i, ea l-a ademenit, si l-a atras cu buzele ei ademenitoare.
22. Deodata a inceput sa mearga dupa ea ca boul care se duce la macelarie, ca un cerb care alearga spre cursa,
23. ca pasarea care da buzna in lat fara sa stie ca o va costa viata, pina ce sageata ii strapunge ficatul.
24. Si acum, fiilor, ascultati-ma si luati aminte la cuvintele gurii mele.
25. Sa nu ti se abata inima spre calea unei asemenea femei, nu te rataci pe cararile ei.
26. Caci ea a facut sa cada multe jertfe si multi sunt cei pe care i-a ucis ea.
27. Casa ei este drumul spre locuinta mortilor, drumul care coboara spre locasurile mortii.
Capitolul 8
1. Nu striga intelepciunea si nu-si inalta priceperea glasul?
2. Ea se aseaza sus pe inaltimi, afara pe drum, la raspintii,
3. si striga linga porti, la intrarea cetatii, la intrarea portilor:
4. "Oamenilor, catre voi strig, si spre fiii oamenilor se indreapta glasul meu.
5. Invatati-va minte, prostilor si inteleptiti-va, nebunilor!
6. Ascultati, caci am lucruri mari de spus, si buzele mi se deschid ca sa invete pe altii ce este drept.
7. Caci gura mea vesteste adevarul si buzele mele urasc minciuna!
8. Toate cuvintele gurii mele sunt drepte, n-au nimic neadevarat, nici sucit in ele.
9. Toate sunt lamurite pentru cel priceput, si drepte pentru cei ce au gasit stiinta.
10. Primiti mai degraba invataturile mele decit argintul si mai degraba stiinta decit aurul scump.
11. Caci intelepciunea pretuieste mai mult decit margaritarele si nici un lucru de pret nu se poate asemui cu ea.
12. Eu, Intelepciunea, am ca locuinta mintea si pot nascoci cele mai chibzuite planuri.
13. Frica de Domnul este urirea raului; trufia si mindria, purtarea rea si gura mincinoasa, iata ce urasc eu.
14. De la mine vin sfatul si izbinda; eu sunt priceperea, a mea este puterea.
15. Prin mine imparatesc imparatii si dau voievozii porunci drepte.
16. Prin mine cirmuiesc dregatorii, si mai marii, toti judecatorii pamintului.
17. Eu iubesc pe cei ce ma iubesc si cei ce ma cauta cu tot dinadinsul ma gasesc.
18. Cu mine este bogatia si slava, avutiile trainice si dreptatea.
19. Rodul meu este mai bun decit aurul cel mai curat si venitul meu intrece argintul cel mai ales.
20. Eu umblu pe calea nevinovatiei, pe mijlocul cararilor neprihanirii,
21. ca sa dau o adevarata mostenire celor ce ma iubesc, si sa le umplu vistieriile.
22. Domnul m-a facut cea dintii dintre lucrarile Lui, inaintea celor mai vechi lucrari ale Lui.
23. Eu am fost asezata din vesnicie, inainte de orice inceput, inainte de a fi pamintul.
24. Am fost nascuta cind inca nu erau adincuri, nici izvoare incarcate cu ape;
25. am fost nascuta inainte de intarirea muntilor, inainte de a fi dealurile,
26. cind nu era inca nici pamintul, nici cimpiile, nici cea dintii farima din pulberea lumii.
27. Cind a intocmit Domnul cerurile, eu eram de fata; cind a tras o zare pe fata adincului,
28. cind a pironit norii sus si cind au tisnit cu putere izvoarele adincului,
29. cind a pus un hotar marii, ca apele sa nu treaca peste porunca Lui, cind a pus temeliile pamintului,
30. eu eram mesterul Lui, la lucru si in toate zilele eram desfatarea Lui, jucind neincetat inaintea Lui,
31. jucind pe rotocolul pamintului Sau, si gasindu-mi placerea in fiii oamenilor.
32. Si acum, fiilor, ascultati-ma, caci ferice de cei ce pazesc caile mele!
33. Ascultati invatatura, ca sa va faceti intelepti si nu lepadati sfatul meu.
34. Ferice de omul care m-asculta, care vegheaza zilnic la portile mele si pazeste pragul usii mele.
35. Caci cel ce ma gaseste, gaseste viata si capata bunavointa Domnului.
36. Dar cel ce pacatuieste impotriva mea, isi vatama sufletul sau; toti cei ce ma urasc pe mine, iubesc moartea.
Capitolul 9
1. Intelepciunea si-a zidit casa, si-a taiat cei sapte stilpi.
2. Si-a junghiat vitele, si-a amestecat vinul, si-a pus masa.
3. Si-a trimis slujnicele, si striga de pe virful inaltimilor cetatii:
4. "Cine este prost, sa vina incoace." Celor lipsiti de pricepere le zice:
5. "Veniti de mincati din piinea mea, si beti din vinul pe care l-am amestecat!
6. Lasati prostia, si veti trai, si umblati pe calea priceperii."
7. Cel ce mustra pe un batjocoritor isi trage dispret, si cel ce cauta sa indrepte pe cel rau, se alege cu ocara.
8. Nu mustra pe cel batjocoritor, ca sa nu te urasca; mustra pe cel intelept, si el te va iubi!
9. Da inteleptului, si se va face si mai intelept; invata pe cel neprihanit, si va invata si mai mult.
10. Inceputul intelepciunii este frica de Domnul si stiinta sfintilor, este priceperea.
11. Prin mine ti se vor inmulti zilele, si ti se vor mari anii vietii tale.
12. Daca esti intelept, pentru tine esti intelept; daca esti batjocoritor, tu singur vei suferi.
13. Nebunia este o femeie galagioasa, proasta si care nu stie nimic.
14. Ea sade totusi la usa casei sale pe un scaun, pe inaltimile cetatii,
15. ca sa strige la trecatorii care merg pe calea cea dreapta:
16. "Cine este prost, sa vina aici!" Iar celui fara minte ii zice:
17. "Apele furate sunt dulci si piinea luata pe ascuns este placuta!"
18. El nu stie ca acolo sunt mortii, si ca oaspetii ei sunt in vaile locuintei mortilor.
Capitolul 10
1. Pildele lui Solomon. Un fiu intelept este bucuria tatalui, dar un fiu nebun este mihnirea mamei sale.
2. Comorile cistigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihanirea izbaveste de la moarte.
3. Domnul nu lasa pe cel neprihanit sa sufere de foame, dar indeparteaza pofta celor rai.
4. Cine lucreaza cu o mina lenesa, saraceste, dar mina celor harnici imbogateste.
5. Cine stringe vara, este un om chibzuit; cine doarme in timpul seceratului, este un om care face rusine.
6. Pe capul celui neprihanit sunt binecuvintari, dar gura celor rai ascunde silnicie.
7. Pomenirea celui neprihanit este binecuvintata, dar numele celor rai putrezeste.
8. Cine are o inima inteleapta primeste invataturile, dar cine are o gura nesocotita se prapadeste singur.
9. Cine umbla fara prihana, umbla fara teama, dar cine apuca pe cai strimbe se da singur de gol.
10. Cine clipeste din ochi este o pricina de intristare, si cine are o gura nesocotita se prapadeste singur.
11. Gura celui neprihanit este un izvor de viata, dar gura celor rai ascunde silnicie.
12. Ura stirneste certuri, dar dragostea acopera toate greselile.
13. Pe buzele omului priceput se afla intelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fara minte.
14. Inteleptii pastreaza stiinta, dar gura nebunului este o pieire apropiata.
15. Averea este o cetate intarita pentru cel bogat, dar prapadirea celor nenorociti, este saracia lor.
16. Cel neprihanit isi intrebuinteaza cistigul pentru viata, iar cel rau isi intrebuinteaza venitul pentru pacat.
17. Cine isi aduce aminte de certare, apuca pe calea vietii, dar cel ce uita mustrarea apuca pe cai gresite.
18. Cine ascunde ura, are buze mincinoase si cine raspindeste birfelile este un nebun.
19. Cine vorbeste mult, nu se poate sa nu pacatuiasca, dar cel ce-si tine buzele, este un om chibzuit.
20. Limba celui neprihanit este argint ales; inima celor rai este putin lucru.
21. Buzele celui neprihanit invioreaza pe multi oameni, dar nebunii mor fiindca n-au judecata.
22. Binecuvintarea Domnului imbogateste si El nu lasa sa fie urmata de nici un necaz.
23. Pentru cel nebun, este o placere sa faca raul, dar pentru cel intelept este o placere sa lucreze cu pricepere.
24. Celui rau de ce se teme, aceea i se intimpla, dar celor neprihaniti li se implineste dorinta.
25. Cum trece virtejul, asa piere cel rau, dar cel neprihanit are temelii vesnice.
26. Cum este otetul pentru dinti si fumul pentru ochi, asa este lenesul pentru cel ce-l trimite.
27. Frica de Domnul lungeste zilele, dar anii celui rau sunt scurtati.
28. Asteptarea celor neprihaniti nu va fi decit bucurie, dar nadejdea celor rai va pieri.
29. Calea Domnului este un zid de aparare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac raul.
30. Cel neprihanit nu se va clatina niciodata, dar cei rai nu vor locui in tara.
31. Gura celui neprihanit scoate intelepciune, dar limba stricata va fi nimicita.
32. Buzele celui neprihanit stiu sa vorbeasca lucruri placute, dar gura celor rai spune rautati.
Capitolul 11
1. Cumpana inselatoare este urita Domnului, dar cintareala dreapta Ii este placuta.
2. Cind vine mindria, vine si rusinea, dar intelepciunea este cu cei smeriti.
3. Neprihanirea oamenilor cinstiti ii cirmuieste fara teama, dar vicleniile celor stricati le aduc pieirea.
4. In ziua miniei, bogatia nu slujeste la nimic, dar neprihanirea izbaveste de la moarte.
5. Nevinovatia omului fara prihana ii netezeste calea, dar cel rau cade prin insasi rautatea lui.
6. Nevinovatia oamenilor fara prihana ii scapa, dar cei rai sunt prinsi de rautatea lor.
7. La moartea celui rau, ii piere nadejdea, si asteptarea oamenilor nelegiuiti este nimicita.
8. Cel neprihanit este scapat din strimtorare si cel rau ii ia locul.
9. Cu gura lui, omul nelegiuit pierde pe aproapele sau, dar cei neprihaniti sunt scapati prin stiinta.
10. Cind le merge bine celor neprihaniti, toata cetatea se bucura; si cind pier cei rai, toti striga de veselie.
11. Cetatea se inalta prin binecuvintarea oamenilor fara prihana, dar este surpata prin gura celor rai.
12. Cine defaima pe aproapele sau este fara minte, dar omul cu pricepere primeste si tace.
13. Cine umbla cu birfeli da pe fata lucruri ascunse, dar sufletul credincios tine ce i s-a incredintat.
14. Cind nu este chibzuinta, poporul cade, dar biruinta vine prin marele numar de sfetnici.
15. Cui se pune chezas pentru altul, ii merge rau, dar cine se teme sa se puna chezas este linistit.
16. O femeie placuta capata cinste si cei asupritori capata bogatie.
17. Omul milostiv isi face bine sufletului sau, dar omul fara mila isi tulbura insasi carnea lui.
18. Cel rau dobindeste un cistig inselator, dar cel ce seamana neprihanirea are o adevarata plata.
19. Adevarata neprihanire duce la viata, dar cel ce urmareste raul gaseste moartea.
20. Cei cu inima stricata sunt o scirba inaintea Domnului, dar cei ce umbla fara prihana Ii sunt placuti.
21. Hotarit, cel rau nu va ramine nepedepsit, dar saminta celor neprihaniti va fi scapata.
22. Femeia frumoasa si fara minte este ca un inel de aur pus in ritul unui porc.
23. Dorinta celor neprihaniti este numai bine, dar asteptarea celor rai este numai minie.
24. Unul, care da cu mina larga ajunge mai bogat si altul, care economiseste prea mult, nu face decit sa saraceasca.
25. Sufletul binefacator va fi saturat si cel ce uda pe altii va fi udat si el.
26. Cine opreste griul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce-l vinde vine binecuvintarea.
27. Cine urmareste binele, isi cistiga bunavointa, dar cine urmareste raul este atins de el.
28. Cine se increde in bogatii, va cadea, dar cei neprihaniti vor inverzi ca frunzisul.
29. Cine isi tulbura casa va mosteni vint, si nebunul va fi robul omului intelept!
30. Rodul celui neprihanit este un pom de viata si cel intelept cistiga suflete.
31. Iata, cel neprihanit este rasplatit pe pamint; cu cit mai mult cel rau si pacatos!
Capitolul 12
1. Cine iubeste certarea, iubeste stiinta; dar cine uraste mustrarea, este prost.
2. Omul de bine capata bunavointa Domnului, dar Domnul osindeste pe cel plin de rautate.
3. Omul nu se intareste prin rautate, dar radacina celor neprihaniti nu se va clatina.
4. O femeie cinstita este cununa barbatului ei, dar cea care-i face rusine este ca putregaiul in oasele lui.
5. Gindurile celor neprihaniti nu sunt decit dreptate, dar sfaturile celor rai nu sunt decit inselaciune.
6. Cuvintele celor rai sunt niste curse ca sa verse singe, dar gura celor fara prihana ii izbaveste.
7. Cei rai sunt rasturnati si nu mai sunt, dar casa celor neprihaniti ramine in picioare!
8. Un om este pretuit dupa masura priceperii lui, dar cel cu inima stricata este dispretuit.
9. Mai bine sa fii intr-o stare smerita si sa ai o sluga, decit sa faci pe fudulul si sa n-ai ce minca.
10. Cel neprihanit se indura de vite, dar inima celui rau este fara mila.
11. Cine-si lucreaza ogorul, va avea belsug de piine, dar cine umbla dupa lucruri de nimic, este fara minte.
12. Cel rau pofteste prada celor nelegiuiti, dar radacina celor neprihaniti rodeste.
13. In pacatuirea cu buzele este o cursa primejdioasa, dar cel neprihanit scapa din bucluc.
14. Prin rodul gurii te saturi de bunatati si fiecare primeste dupa lucrul miinilor lui.
15. Calea nebunului este fara prihana in ochii lui, dar inteleptul asculta sfaturile.
16. Nebunul indata isi da pe fata minia, dar inteleptul ascunde ocara.
17. Cine spune adevarul face o marturisire dreapta, dar martorul mincinos vorbeste inselaciune.
18. Cine vorbeste in chip usuratic, raneste ca strapungerea unei sabii, dar limba inteleptilor aduce vindecare.
19. Buza care spune adevarul este intarita pe vecie, dar limba mincinoasa nu sta decit o clipa.
20. Inselatoria este in inima celor ce cugeta raul, dar bucuria este pentru cei ce sfatuiesc la pace.
21. Nici o nenorocire nu se intimpla celui neprihanit, dar cei rai sunt napaditi de rele.
22. Buzele mincinoase sunt urite Domnului, dar cei ce lucreaza cu adevar ii sunt placuti.
23. Omul intelept isi ascunde stiinta, dar inima nebunilor vesteste nebunia.
24. Mina celor harnici va stapini, dar mina lenesa va plati bir.
25. Nelinistea din inima omului il doboara, dar o vorba buna il inveseleste.
26. Cel neprihanit arata prietenului sau calea cea buna, dar calea celor rai ii duce in ratacire.
27. Lenesul nu-si frige vinatul, dar comoara de pret a unui om este munca.
28. Pe cararea neprihanirii este viata, si pe drumul insemnat de ea nu este moarte.
Capitolul 13
1. Un fiu intelept asculta invatatura tatalui sau, dar batjocoritorul n-asculta mustrarea.
2. Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricati au parte de silnicie.
3. Cine isi pazeste gura, isi pazeste sufletul, cine-si deschide buzele mari, alearga spre pieirea lui.
4. Lenesul doreste mult, si totusi n-are nimic, dar cei harnici se satura.
5. Cel neprihanit uraste cuvintele mincinoase, dar cel rau se face urit si se acopera de rusine.
6. Neprihanirea pazeste pe cel nevinovat, dar rautatea aduce pierzarea pacatosului.
7. Unul face pe bogatul, si n-are nimic, altul face pe saracul, si are totusi mari avutii.
8. Omul cu bogatia lui isi rascumpara viata, dar saracul n-asculta mustrarea.
9. Lumina celor neprihaniti arde voioasa, dar candela celor rai se stinge.
10. Prin mindrie se atita numai certuri, dar intelepciunea este cu cel ce asculta sfaturile.
11. Bogatia cistigata fara truda scade, dar ce se stringe incetul cu incetul, creste.
12. O nadejde aminata imbolnaveste inima, dar o dorinta implinita este un pom de viata.
13. Cine nesocoteste Cuvintul Domnului se pierde, dar cine se teme de porunca este rasplatit.
14. Invatatura inteleptului este un izvor de viata, ca sa abata pe om din cursele mortii.
15. O minte sanatoasa cistiga bunavointa, dar calea celor stricati este pietroasa.
16. Orice om chibzuit lucreaza cu cunostinta, dar nebunul isi da la iveala nebunia.
17. Un sol rau cade in nenorocire, dar un sol credincios aduce tamaduire.
18. Saracia si rusinea sunt partea celui ce leapada certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus in cinste.
19. Implinirea unei dorinte este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urit sa se lase de rau.
20. Cine umbla cu inteleptii se face intelept, dar cui ii place sa se insoteasca cu nebunii o duce rau.
21. Nenorocirea urmareste pe cei ce pacatuiesc, dar cei neprihaniti vor fi rasplatiti cu fericire.
22. Omul de bine lasa mostenitori pe copiii copiilor sai, dar bogatiile pacatosului sunt pastrate pentru cel neprihanit.
23. Ogorul pe care-l desteleneste saracul da o hrana imbelsugata, dar multi pier din pricina nedreptatii lor.
24. Cine cruta nuiaua, uraste pe fiul sau, dar cine-l iubeste, il pedepseste indata.
25. Cel neprihanit maninca pina se satura, dar pintecele celor rai duce lipsa.
Capitolul 14
1. Femeia inteleapta isi zideste casa, dar femeia nebuna o darima cu insesi miinile ei.
2. Cine umbla cu neprihanire, se teme de Domnul, dar cine apuca pe cai strimbe, Il nesocoteste.
3. In gura nebunului este o nuia pentru mindria lui, dar pe intelepti ii pazesc buzele lor.
4. Unde nu sunt boi, ieslea ramine goala, dar puterea boilor aduce belsug de roduri.
5. Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.
6. Batjocoritorul cauta intelepciune si n-o gaseste, dar pentru omul priceput, stiinta este lucru usor.
7. Departeaza-te de nebun, caci nu pe buzele lui vei gasi stiinta.
8. Intelepciunea omului chibzuit il face sa vada pe ce cale sa mearga, dar nebunia celor nesocotiti ii inseala pe ei insisi.
9. Cei nesocotiti glumesc cu pacatul, dar intre cei fara prihana este bunavointa.
10. Inima isi cunoaste necazurile, si nici un strain nu se poate amesteca in bucuria ei.
11. Casa celor rai va fi nimicita, dar cortul celor fara prihana va inflori.
12. Multe cai pot parea bune omului, dar la urma se vad ca duc la moarte.
13. De multe ori chiar in mijlocul risului inima poate fi mihnita si bucuria poate sfirsi prin necaz.
14. Cel cu inima ratacita se satura de caile lui, si omul de bine se satura si el de ce este in el.
15. Omul lesne crezator crede orice vorba, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge.
16. Inteleptul se teme si se abate de la rau, dar nesocotitul este ingimfat si fara frica.
17. Cine este iute la minie face prostii si omul plin de rautate se face urit.
18. Cei prosti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiti sunt incununati cu stiinta.
19. Cei rai se pleaca inaintea celor buni, si cei nelegiuiti inaintea portilor celui neprihanit.
20. Saracul este urit chiar si de prietenul sau, dar bogatul are foarte multi prieteni.
21. Cine dispretuieste pe aproapele sau, face un pacat, dar ferice de cine are mila de cei nenorociti.
22. In adevar, cei ce gindesc raul se ratacesc, dar cei ce gindesc binele, lucreaza cu bunatate si credinciosie.
23. Oriunde se munceste este si cistig, dar oriunde numai se vorbeste, este lipsa.
24. Bogatia este o cununa pentru cei intelepti, dar cei nesocotiti n-au altceva decit nebunie.
25. Martorul care spune adevarul scapa suflete, dar cel inselator spune minciuni.
26. Cine se teme de Domnul are un sprijin tare in El, si copiii lui au un loc de adapost.
27. Frica de Domnul este un izvor de viata, ea ne fereste de cursele mortii.
28. Multimea poporului este slava imparatului, lipsa poporului este pieirea voievodului.
29. Cine este incet la minie are multa pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii.
30. O inima linistita este viata trupului, dar pizma este putrezirea oaselor.
31. Cine asupreste pe sarac, batjocoreste pe Ziditorul sau, dar cine are mila de cel lipsit, cinsteste pe Ziditorul sau.
32. Cel rau este doborit de rautatea lui, dar cel neprihanit chiar si la moarte trage nadejde.
33. Intelepciunea se odihneste intr-o inima priceputa, dar in mijlocul celor nesocotiti, ea se da de gol.
34. Neprihanirea inalta pe un popor, dar pacatul este rusinea popoarelor.
35. Un imparat are placere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocara, il atinge minia lui.
Capitolul 15
1. Un raspuns blind potoleste minia, dar o vorba aspra atita minia.
2. Limba inteleptilor da stiinta placuta, dar gura nesocotitilor improasca nebunie.
3. Ochii Domnului sunt in orice loc, ei vad pe cei rai si pe cei buni.
4. Limba dulce este un pom de viata, dar limba stricata zdrobeste sufletul.
5. Nesocotitul dispretuieste invatatura tatalui sau, dar cine ia seama la mustrare ajunge intelept.
6. In casa celui neprihanit este mare belsug, dar in cistigurile celui rau este tulburare.
7. Buzele inteleptilor seamana stiinta, dar inima celor nesocotiti este stricata.
8. Jertfa celor rai este o scirba inaintea Domnului, dar rugaciunea celor fara prihana le este placuta.
9. Calea celui rau este urita Domnului, dar El iubeste pe cel ce umbla dupa neprihanire.
10. Cine paraseste cararea este aspru pedepsit, si cine uraste mustrarea va muri.
11. Locuinta mortilor si Adincul sunt cunoscute Domnului, cu cit mai mult inimile oamenilor!
12. Batjocoritorului nu-i place sa fie mustrat, de aceea nu se duce la cei intelepti.
13. O inima vesela insenineaza fata, dar cind inima este trista, duhul este mihnit.
14. Inima celor priceputi cauta stiinta, dar gura nesocotitilor gaseste placere in nebunie.
15. Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima multumita are un ospat necurmat.
16. Mai bine putin, cu frica de Domnul, decit o mare bogatie, cu tulburare!
17. Mai bine un prinz de verdeturi si dragoste, decit un bou ingrasat, si ura.
18. Un om iute la minie stirneste certuri, dar cine este incet la minie potoleste neintelegerile.
19. Drumul lenesului este ca un hatis de spini, dar cararea celor fara prihana este netezita.
20. Un fiu intelept este bucuria tatalui sau, dar un om nesocotit dispretuieste pe mama-sa.
21. Nebunia este o bucurie pentru cel fara minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept.
22. Planurile nu izbutesc, cind lipseste o adunare care sa chibzuiasca, dar izbutesc cind sunt multi sfetnici.
23. Omul are bucurie sa dea un raspuns cu gura lui si ce buna este o vorba spusa la vreme potrivita!
24. Pentru cel intelept, cararea vietii duce in sus ca sa-l abata de la locuinta mortilor, care este jos.
25. Domnul surpa casa celor mindri, dar intareste hotarele vaduvei.
26. Gindurile rele sunt urite Domnului, dar cuvintele prietenoase sunt curate inaintea Lui.
27. Cel lacom de cistig isi tulbura casa, dar cel ce uraste mita va trai.
28. Inima celui neprihanit se gindeste ce sa raspunda, dar gura celor rai improasca rautati.
29. Domnul Se departeaza de cei rai, dar asculta rugaciunea celor neprihaniti.
30. O privire prietenoasa inveseleste inima, o veste buna intareste oasele.
31. Urechea care ia aminte la invataturile care duc la viata locuieste in mijlocul inteleptilor.
32. Cel ce leapada certarea isi dispretuieste sufletul, dar cel ce asculta mustrarea capata pricepere.
33. Frica de Domnul este scoala intelepciunii, si smerenia merge inaintea slavei.
Capitolul 16
1. Planurile pe care le face inima atirna de om, dar raspunsul pe care-l da gura vine de la Domnul.
2. Toate caile omului sunt curate in ochii lui, dar cel ce cerceteaza duhurile este Domnul.
3. Incredinteaza-ti lucrarile in mina Domnului, si iti vor izbuti planurile.
4. Domnul a facut toate pentru o tinta, chiar si pe cel rau pentru ziua nenorocirii.
5. Orice inima trufasa este o scirba inaintea Domnului; hotarit, ea nu va ramine nepedepsita.
6. Prin dragoste si credinciosie omul ispaseste nelegiuirea, si prin frica de Domnul se abate de la rau.
7. Cind sunt placute Domnului caile cuiva, ii face prieteni chiar si pe vrajmasii lui.
8. Mai bine putin, cu dreptate, decit mari venituri, cu strimbatate.
9. Inima omului se gindeste pe ce cale sa mearga, dar Domnul ii indreapta pasii.
10. Hotariri dumnezeiesti sunt pe buzele imparatului, gura lui nu trebuie sa faca greseli cind judeca.
11. Cintarul si cumpana dreapta vin de la Domnul; toate greutatile de cintarit sunt lucrarea Lui.
12. Imparatilor le este scirba sa faca rau, caci prin neprihanire se intareste un scaun de domnie.
13. Buzele neprihanite sunt placute imparatilor, si ei iubesc pe cel ce vorbeste cu neprihanire.
14. Minia imparatului este un vestitor al mortii, dar un om intelept trebuie s-o potoleasca.
15. Seninatatea fetei imparatului este viata si bunavointa lui este ca o ploaie de primavara.
16. Cu cit mai mult face cistigarea intelepciunii decit a aurului! Cu cit este mai de dorit cistigarea priceperii decit a argintului!
17. Calea oamenilor fara prihana este sa se fereasca de rau, acela isi pazeste sufletul, care vegheaza asupra caii sale.
18. Mindria merge inaintea pieirii si trufia merge inaintea caderii.
19. Mai bine sa fii smerit cu cei smeriti, decit sa imparti prada cu cei mindri.
20. Cine cugeta la Cuvintul Domnului, gaseste fericirea, si cine se increde in Domnul este fericit.
21. Cine are o inima inteleapta, este numit priceput, dar dulceata buzelor mareste stiinta.
22. Intelepciunea este un izvor de viata pentru cine o are, dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor.
23. Cine are o inima inteleapta, isi arata intelepciunea cind vorbeste si mereu se vad invataturi noi pe buzele lui.
24. Cuvintele prietenoase sunt ca un fagur de miere dulci pentru suflet, si sanatoase pentru oase.
25. Multe cai i se par bune omului, dar la urma duc la moarte.
26. Cine munceste, pentru el munceste, caci foamea lui il indeamna la lucru.
27. Omul stricat pregateste nenorocirea, si pe buzele lui este ca un foc aprins.
28. Omul neastimparat stirneste certuri, si piritorul dezbina pe cei mai buni prieteni.
29. Omul asupritor amageste pe aproapele sau si-l duce pe o cale, care nu este buna.
30. Cine inchide ochii, ca sa se dedea la ginduri stricate, cine-si musca buzele, a si savirsit raul.
31. Perii albi sunt o cununa de cinste, ea se gaseste pe calea neprihanirii.
32. Cel incet la minie pretuieste mai mult decit un viteaz, si cine este stapin pe sine pretuieste mai mult decit cine cucereste cetati.
33. Se arunca sortul in poala hainei, dar orice hotarire vine de la Domnul.
Capitolul 17
1. Mai bine o bucata de piine uscata, cu pace, decit o casa plina de carnuri, cu cearta!
2. Un argat cu minte stapineste peste fiul care face rusine si va imparti mostenirea cu fratii lui.
3. Tigaia lamureste argintul, si cuptorul lamureste aurul, dar Cel ce incearca inimile, este Domnul.
4. Cel rau asculta cu luare aminte la buza nelegiuita, si mincinosul pleaca urechea la limba nimicitoare.
5. Cine isi bate joc de sarac, isi bate joc de Cel ce l-a facut; cine se bucura de o nenorocire, nu va ramine nepedepsit.
6. Copiii copiilor sunt cununa batrinilor, si parintii sunt slava copiilor lor.
7. Cuvintele alese nu se potrivesc in gura unui nebun; cu cit mai putin cuvintele mincinoase in gura unui om de vita aleasa!
8. Darurile par o piatra scumpa in ochii celor ce le primesc: ori incotro se intorc, izbindesc.
9. Cine acopere o greseala, cauta dragostea, dar cine o pomeneste mereu in vorbirile lui, dezbina pe prieteni.
10. O mustrare patrunde mai mult pe omul priceput decit o suta de lovituri pe cel nebun.
11. Cel rau nu cauta decit rascoala, dar un sol fara mila va fi trimis impotriva lui.
12. Mai bine sa intilnesti o ursoaica jefuita de puii ei, decit un nebun in timpul nebuniei lui.
13. Celui ce intoarce rau pentru bine, nu-i va parasi raul casa.
14. Inceputul unei certe este ca slobozirea unor ape; de aceea, curma cearta inainte de a se inteti.
15. Cel ce iarta pe vinovat si osindeste pe cel nevinovat, sunt amindoi o scirba inaintea Domnului.
16. La ce slujeste argintul in mina nebunului? Sa cumpere intelepciunea... Dar n-are minte.
17. Prietenul adevarat iubeste oricind si in nenorocire ajunge ca un frate.
18. Omul fara minte da chezasie, se pune chezas pentru aproapele sau.
19. Cine iubeste certurile, iubeste pacatul, si cine-si zideste poarta prea inalta, isi cauta pieirea.
20. Cel cu inima prefacuta nu gaseste fericirea, si cel cu limba stricata cade in nenorocire.
21. Cine da nastere unui nebun, va avea intristare, si tatal unui nebun nu poate sa se bucure.
22. O inima vesela este un bun leac, dar un duh mihnit usuca oasele.
23. Cel rau primeste daruri pe ascuns, ca sa suceasca si caile dreptatii.
24. Intelepciunea este in fata omului priceput, dar ochii nebunului o cauta la capatul pamintului.
25. Un fiu nebun aduce necaz tatalui sau si amaraciune celei ce l-a nascut.
26. Nu este bine sa osindesti pe neprihanit la o gloaba, nici sa lovesti pe cei de neam ales din pricina neprihanirii lor.
27. Cine isi infrineaza vorbele, cunoaste stiinta si cine are duhul potolit este un priceput.
28. Chiar si un prost ar trece de intelept daca ar tace, si de priceput daca si-ar tinea gura.
Capitolul 18
1. Cel ursuz cauta ce-i place lui, se supara de orice lucru bun.
2. Nebunului nu-i este de invatatura, ci vrea sa arate ce stie el.
3. Cind vine cel rau, vine si dispretul si odata cu rusinea, vine si ocara.
4. Cuvintele gurii unui om sunt niste ape adinci; izvorul intelepciunii este ca un suvoi care curge intruna.
5. Nu este bine sa ai in vedere fata celui rau, ca sa nedreptatesti pe cel neprihanit la judecata.
6. Vorbele nebunului aduc cearta, si gura lui injura pina stirneste lovituri.
7. Gura nebunului ii aduce pieire, si buzele ii sunt o cursa pentru suflet.
8. Cuvintele birfitorului sunt ca prajiturile: aluneca pina in fundul maruntaielor.
9. Cine se leneveste in lucrul lui, este frate cu cel ce nimiceste.
10. Numele Domnului este un turn tare; cel neprihanit fuge in el, si sta la adapost.
11. Averea este o cetate intarita pentru cel bogat; in inchipuirea lui, ea este un zid inalt.
12. Inainte de pieire, inima omului se ingimfa, dar smerenia merge inaintea slavei.
13. Cine raspunde fara sa fi ascultat, face o prostie si isi trage rusinea.
14. Duhul omului il sprijineste la boala, dar duhul doborit de intristare, cine-l va ridica?
15. O inima priceputa dobindeste stiinta si urechea celor intelepti cauta stiinta.
16. Darurile unui om ii fac loc, si-i deschid intrarea inaintea celor mari.
17. Cel care vorbeste intii in pricina lui, pare ca are dreptate, dar vine celalalt, si-l ia la cercetare.
18. Sortul pune capat neintelegerilor si hotaraste intre cei puternici.
19. Fratii nedreptatiti sunt mai greu de cistigat decit o cetate intarita si certurile lor sunt tot asa de greu de inlaturat ca zavoarele unei case imparatesti.
20. Din rodul gurii lui isi satura omul trupul, din venitul buzelor lui se satura.
21. Moartea si viata sunt in puterea limbii; oricine o iubeste, ii va minca roadele.
22. Cine gaseste o nevasta buna, gaseste fericirea; este un har pe care-l capata de la Domnul.
23. Saracul vorbeste rugindu-se, dar bogatul raspunde cu asprime.
24. Cine isi face multi prieteni, ii face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care tine mai mult la tine decit un frate.
Capitolul 19
1. Mai mult pretuieste saracul, care umbla in neprihanirea lui, decit un bogat cu buze stricate si nebun.
2. Lipsa de stiinta este o paguba pentru cineva, si cine alearga neghiobeste inainte, o nimereste rau.
3. Nebunia omului ii suceste calea, si apoi cirteste impotriva Domnului cu inima lui.
4. Bogatia aduce un mare numar de prieteni, dar saracul este parasit de prietenul lui.
5. Martorul mincinos nu ramine nepedepsit, si cel ce spune minciuni nu va scapa.
6. Omul darnic are multi lingusitori, si toti sunt prieteni cu cel ce da daruri.
7. Toti fratii saracului il urasc; cu cit mai mult se departeaza prietenii lui de el! El se indreapta spre ei cu vorbe rugatoare, dar ei se fac nevazuti.
8. Cine capata intelepciune, isi iubeste sufletul; cine pastreaza priceperea, gaseste fericirea.
9. Martorul mincinos nu ramine nepedepsit si cel ce spune minciuni va pieri.
10. Unui nebun nu-i sade bine sa traiasca in desfatari, cu atit mai putin unui rob sa stapineasca peste voievozi.
11. Intelepciunea face pe om rabdator, si este o cinste pentru el sa uite greselile.
12. Minia imparatului este ca racnetul unui leu si bunavointa lui este ca roua pe iarba.
13. Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatal sau, si o nevasta gilcevitoare este ca o streasina de pe care picura intruna.
14. Casa si averea le mostenim de la parinti, dar o nevasta priceputa este un dar de la Domnul.
15. Lenea te cufunda intr-un somn adinc, si sufletul molatic sufere de foame.
16. Cine pazeste porunca, isi pazeste sufletul; cine nu vegheaza asupra caii sale, va muri.
17. Cine are mila de sarac, imprumuta pe Domnul si El ii va rasplati binefacerea.
18. Pedepseste-ti fiul, caci tot mai este nadejde, dar nu dori sa-l omori.
19. Cel pe care-l apuca minia trebuie sa-si ia pedeapsa; caci daca-l scoti din ea, va trebui sa mai faci o data lucrul acesta.
20. Asculta sfaturile, si primeste invatatura, ca sa fii intelept pe viitor!
21. Omul face multe planuri in inima lui, dar hotarirea Domnului, aceea se implineste.
22. Ceea ce face farmecul unui om este bunatatea lui si mai mult pretuieste un sarac decit un mincinos.
23. Frica de Domnul duce la viata si cel ce o are, petrece noaptea satul, fara sa fie cercetat de nenorocire.
24. Lenesul isi vira mina in strachina si n-o duce inapoi la gura.
25. Loveste pe batjocoritor, si prostul se va face intelept; mustra pe omul priceput, si va intelege stiinta.
26. Cine jefuieste pe tatal sau si izgoneste pe mama-sa, este un fiu care aduce rusine si ocara.
27. Inceteaza, fiule, sa mai asculti invatatura, daca ea te departeaza de invataturile intelepte.
28. Un martor stricat isi bate joc de dreptate, si gura celor rai inghite nelegiuirea.
29. Pedepsele sunt pregatite pentru batjocoritori, si loviturile pentru spinarile nebunilor.
Capitolul 20
1. Vinul este batjocoritor, bauturile tari sunt galagioase; oricine se imbata cu ele nu este intelept.
2. Frica pe care o insufla imparatul este ca racnetul unui leu, cine il supara, pacatuieste impotriva lui insusi.
3. Este o cinste pentru om sa se fereasca de certuri; dar orice nebun se lasa stapinit de aprindere.
4. Toamna, lenesul nu ara; la secerat, ar vrea sa stringa roada, dar nu este nimic!
5. Sfaturile in inima omului sunt ca niste ape adinci, dar omul priceput stie sa scoata din ele.
6. Multi oameni isi trimbiteaza bunatatea, dar cine poate gasi un om credincios?
7. Cel neprihanit umbla in neprihanirea lui; ferice de copiii lui dupa el!
8. Imparatul, care sade pe scaunul de domnie al dreptatii, risipeste orice rau cu privirea lui.
9. Cine poate zice: "Mi-am curatit inima, sunt curat de pacatul meu?"
10. Doua feluri de greutati si doua feluri de masuri sunt o scirba inaintea Domnului.
11. Copilul lasa sa se vada inca din faptele lui daca purtarea lui va fi curata si fara prihana.
12. Urechea care aude, si ochiul care vede, si pe una si pe cealalta, Domnul le-a facut.
13. Nu iubi somnul, caci vei ajunge sarac, deschide ochii, si te vei satura de piine.
14. "Rau! Rau!" zice cumparatorul, si plecind, se fericeste.
15. Este aur si sunt multe margaritare, dar buzele intelepte sunt un lucru scump.
16. Ia-i haina, caci s-a pus chezas pentru altul si tine-l zalog pentru altii.
17. Piinea minciunii este dulce omului, dar mai pe urma gura ii este plina de pietris.
18. Planurile se pun la cale prin sfat! Fa razboiul cu chibzuinta.
19. Cine umbla cu birfeli, da pe fata lucrurile ascunse; si cu cel ce nu-si poate tine gura sa nu te amesteci.
20. Daca cineva blestema pe tatal sau si pe mama-sa, i se va stinge lumina in mijlocul intunericului.
21. O mostenire repede cistigata de la inceput, nu va fi binecuvintata la sfirsit.
22. Nu zice: "Ii voi intoarce eu raul!" Nadajduieste in Domnul, si El te va ajuta.
23. Domnul uraste doua feluri de greutate, si cintarul mincinos nu este un lucru bun.
24. Domnul indreapta pasii omului, dar ce intelege omul din calea sa?
25. Este o cursa pentru om sa faca in pripa o fagaduinta sfinta si abia dupa ce a facut juruinta, sa se gindeasca.
26. Un imparat intelept vintura pe cei rai, si trece cu roata peste ei.
27. Suflarea omului este o lumina a Domnului, care patrunde pina in fundul maruntaielor.
28. Bunatatea si credinciosia pazesc pe imparat si el isi intareste scaunul de domnie prin bunatate.
29. Slava tinerilor este taria, dar podoaba batrinilor sunt perii albi.
30. Mijloacele de vindecare pentru cel rau sunt bataile si vinataile pina la rana.
Capitolul 21
1. Inima imparatului este ca un riu de apa in mina Domnului, pe care il indreapta incotro vrea.
2. Omul socoteste ca toate caile lui sunt fara prihana, dar Cel ce cerceteaza inimile este Domnul.
3. A face dreptate si judecata este mai placut Domnului decit jertfele.
4. Privirile trufase si inima ingimfata, aceasta candela a celor rai, nu este decit pacat.
5. Planurile omului harnic nu duc decit la belsug, dar cel ce lucreaza cu graba n-ajunge decit la lipsa.
6. Comorile cistigate cu o limba mincinoasa sunt o desertaciune care fuge, si ele duc la moarte.
7. Silnicia celor rai ii matura, pentru ca nu vor sa faca ce este drept.
8. Cel vinovat merge pe cai sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.
9. Mai bine sa locuiesti intr-un colt pe acoperis decit cu o nevasta gilcevitoare intr-o casa mare.
10. Sufletul celui rau doreste raul, semenul lui n-are nici o trecere inaintea lui.
11. Cind este pedepsit batjocoritorul, prostul se face intelept: si cind se da invatatura celui intelept, el capata stiinta.
12. Cel neprihanit se uita la casa celui rau si vede ce repede sunt aruncati cei rai in nenorocire.
13. Cine isi astupa urechea la strigatul saracului, nici el nu va capata raspuns, cind va striga.
14. Un dar facut in taina potoleste minia, si o mita data pe ascuns potoleste cea mai puternica minie.
15. Este o bucurie pentru cel neprihanit sa faca ce este bine, dar pentru cei ce fac raul este o groaza.
16. Omul care se abate de la calea intelepciunii, se va odihni in adunarea celor morti.
17. Cine iubeste petrecerile, va duce lipsa, si cine iubeste vinul si untdelemnul dresurilor nu se imbogateste.
18. Cel rau slujeste ca pret de rascumparare pentru cel neprihanit si cel stricat, pentru oamenii fara prihana.
19. Mai bine sa locuiesti intr-un pamint pustiu, decit cu o nevasta gilcevitoare si suparacioasa.
20. Comori de pret si untdelemn sunt in locuinta celui intelept, dar omul fara minte le risipeste.
21. Cine urmareste neprihanirea si bunatatea, gaseste viata, neprihanire si slava.
22. Inteleptul cucereste cetatea vitejilor si doboara puterea in care se incredeau.
23. Cine isi pazeste gura si limba, isi scuteste sufletul de multe necazuri.
24. Cel mindru si trufas se cheama batjocoritor: el lucreaza cu aprinderea ingimfarii.
25. Poftele lenesului il omoara, pentru ca nu vrea sa lucreze cu miinile.
26. Toata ziua o duce numai in pofte: dar cel neprihanit da fara zgircenie.
27. Jertfa celor rai este o scirba inaintea Domnului, cu cit mai mult cind o aduc cu ginduri nelegiuite.
28. Martorul mincinos va pieri, dar omul care asculta bine va vorbi totdeauna cu izbinda.
29. Cel rau ia o infatisare nerusinata, dar omul fara prihana isi imbunatateste calea.
30. Nici intelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n-ajuta impotriva Domnului.
31. Calul este pregatit pentru ziua bataliei, dar biruinta este a Domnului.
Capitolul 22
1. Un nume bun este mai de dorit decit o bogatie mare si a fi iubit pretuieste mai mult decit argintul si aurul.
2. Bogatul si saracul se intilnesc: Domnul i-a facut si pe unul si pe altul.
3. Omul chibzuit vede nenorocirea si se ascunde, dar cei prosti merg inainte si sunt pedepsiti.
4. Rasplata smereniei, a fricii de Domnul este bogatia, slava si viata.
5. Spini si curse sunt pe calea omului stricat: cel ce-si pazeste sufletul se departeaza de ele.
6. Invata pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze si cind va imbatrini, nu se va abate de la ea.
7. Bogatul stapineste peste cei saraci si cel ce ia cu imprumut, este robul celui ce-i da cu imprumut.
8. Cine seamana nelegiuire, nelegiuire va secera si nuiaua nelegiuirii lui este gata.
9. Omul milostiv va fi binecuvintat, pentru ca da saracului din piinea lui.
10. Izgoneste pe batjocoritor, si cearta se va sfirsi, neintelegerile si ocarile vor inceta.
11. Cine iubeste curatia inimii si are bunavointa pe buze, este prieten cu imparatul.
12. Ochii Domnului pazesc pe cel ce are stiinta, dar infrunta cuvintele celui stricat.
13. Lenesul zice: "Afara este un leu care m-ar putea ucide pe ulita!"
14. Gura curvelor este o groapa adinca; pe cine vrea sa-l pedepseasca Domnul, acela cade in ea.
15. Nebunia este lipita de inima copilului, dar nuiaua certarii o va dezlipi de el.
16. Cine asupreste pe sarac ca sa-si mareasca avutia, va trebui sa dea si el altuia mai bogat si va duce lipsa.
17. Pleaca-ti urechea, si asculta cuvintele inteleptilor si ia invatatura mea in inima.
18. Caci este bine sa le pastrezi inlauntrul tau, si sa-ti fie toate deodata pe buze.
19. Pentru ca sa-ti pui increderea in Domnul, vreau sa te invat eu astazi, da, pe tine.
20. N-am asternut eu oare in scris pentru tine sfaturi si cugetari,
21. ca sa te invat lucruri temeinice, cuvinte adevarate, ca sa raspunzi cu vorbe adevarate celui ce te trimite?
22. Nu despuia pe sarac, pentru ca este sarac, si nu asupri pe nenorocitul care sta la poarta!
23. Caci Domnul le va apara pricina lor si va despuia viata celor ce-i despoaie.
24. Nu te imprieteni cu omul minios, si nu te insoti cu omul iute la minie,
25. ca nu cumva sa te deprinzi cu cararile lui si sa-ti ajunga o cursa pentru suflet.
26. Nu fi printre cei ce pun chezasii, printre cei ce dau zalog pentru datorii.
27. Caci daca n-ai cu ce sa platesti, pentru ce ai voi sa ti se ia patul de sub tine?
28. Nu muta hotarul cel vechi, pe care l-au asezat parintii tai.
29. Daca vezi un om iscusit in lucrul lui, acela poate sta linga imparati, nu linga oamenii de rind.
Capitolul 23
1. Daca stai la masa la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:
2. pune-ti un cutit in git, daca esti prea lacom.
3. Nu pofti mincarile lui alese, caci sunt o hrana inselatoare.
4. Nu te chinui ca sa te imbogatesti, nu-ti pune priceperea in aceasta.
5. Abia ti-ai aruncat ochii spre ea si nu mai este; caci bogatia isi face aripi, si, ca vulturul, isi ia zborul spre ceruri.
6. Nu minca piinea celui pizmas, si nu pofti mincarile lui alese,
7. caci el este ca unul care isi face socotelile in suflet. Maninca si bea, iti va zice el, dar inima lui nu este cu tine.
8. Bucata pe care ai mincat-o, o vei varsa si cuvintele placute pe care le vei spune, sunt pierdute.
9. Nu vorbi la urechea celui nebun, caci el nesocoteste cuvintele tale intelepte.
10. Nu muta hotarul vaduvei, si nu intra in ogorul orfanilor,
11. caci razbunatorul lor este puternic: El le va apara pricina impotriva ta.
12. Deschide-ti inima la invatatura, si urechile la cuvintele stiintei.
13. Nu cruta copilul de mustrare, caci daca-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
14. Lovindu-l cu nuiaua, ii scoti sufletul din locuinta mortilor.
15. Fiule, daca-ti va fi inima inteleapta, inima mea se va bucura;
16. si launtrul meu se va veseli, cind buzele tale vor spune ce este bine.
17. Sa nu-ti pizmuiasca inima pe cei pacatosi, ci sa aiba totdeauna frica de Domnul;
18. caci este o rasplata, si nu ti se va taia nadejdea.
19. Asculta, fiule, si fii intelept; indreapta-ti inima pe calea cea dreapta.
20. Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se imbuiba cu carne;
21. Caci betivul si cel ce se deda la imbuibare saracesc, si atipirea te face sa porti zdrente.
22. Asculta pe tatal tau, care te-a nascut, si nu nesocoti pe mama-ta, cind a imbatrinit.
23. Cumpara adevarul, si nu-l vinde, intelepciunea, invatatura si priceperea.
24. Tatal celui neprihanit se veseleste si cel ce da nastere unui intelept se bucura.
25. Sa se bucure tatal tau si mama ta, sa se veseleasca cea care te-a nascut.
26. Fiule, da-mi inima ta si sa gaseasca placere ochii tai in caile Mele.
27. Caci curva este o groapa adinca si straina o fintina strimta.
28. Ea pindeste ca un hot si mareste intre oameni numarul celor stricati.
29. Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftarile? Ale cui sunt neintelegerile? Ale cui sunt plingerile? Ale cui sunt ranirile fara pricina? Ai cui sunt ochii rosii?
30. Ale celor ce intirzie la vin si se duc sa goleasca paharul cu vin amestecat.
31. Nu te uita la vin cind curge ros si face margaritare in pahar; el aluneca usor,
32. dar pe urma ca un sarpe musca si inteapa ca un basilisc.
33. Ochii ti se vor uita dupa femeile altora si inima iti va vorbi prostii.
34. Vei fi ca un om culcat in mijlocul marii, ca un om culcat pe virful unui catarg.
35. "M-a lovit, dar nu ma doare... M-a batut... dar nu simt nimic!"
Capitolul 24
1. Nu pizmui pe oamenii cei rai, si nu dori sa fii cu ei;
2. caci inima lor se gindeste la prapad si buzele lor vorbesc nelegiuiri;
3. Prin intelepciune se inalta o casa, si prin pricepere se intareste;
4. prin stiinta se umplu camarile ei de toate bunatatile de pret si placute.
5. Un om intelept este plin de putere, si cel priceput isi oteleste vlaga.
6. Caci prin masuri chibzuite cistigi batalia, si prin marele numar al sfetnicilor ai biruinta.
7. Intelepciunea este prea inalta pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecata.
8. Cine se gindeste sa faca rau, se cheama un om plin de rautate.
9. Gindul celui nebun nu este decit pacat, si batjocoritorul este o scirba pentru oameni.
10. Daca slabesti in ziua necazului, mica iti este puterea.
11. Izbaveste pe cei tiriti la moarte si scapa pe cei ce sunt aproape sa fie jungheati.
12. Daca zici: "Ah! n-am stiut!"... Crezi ca nu vede Cel ce cintareste inimile si Cel ce vegheaza asupra sufletului si nu va rasplati El fiecaruia dupa faptele lui?
13. Fiule, maninca miere, caci este buna si fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.
14. Tot asa, si intelepciunea este buna pentru sufletul tau: daca o vei gasi, ai un viitor si nu ti se va taia nadejdea.
15. Nu intinde curse, nelegiuitule, la locuinta celui neprihanit si nu-i tulbura odihna.
16. Caci cel neprihanit de sapte ori cade, si se ridica, dar cei rai se prabusesc in nenorocire.
17. Nu te bucura de caderea vrajmasului tau, si sa nu ti se veseleasca inima cind se poticneste el,
18. ca nu cumva Domnul sa vada, sa nu-I placa si sa-si intoarca minia de la el.
19. Nu te minia din pricina celor ce fac rau, si nu pizmui pe cei rai!
20. Caci cel ce face raul n-are nici un viitor, si lumina celor rai se stinge.
21. Fiule, teme-te de Domnul si de imparatul si sa nu te amesteci cu cei neastimparati!
22. Caci deodata le va veni pieirea si cine poate sti sfirsitul amindurora!
23. Iata ce mai spun inteleptii: "Nu este bine sa ai in vedere fata oamenilor in judecati."
24. Pe cine zice celui rau: "Tu esti bun!" il blestema popoarele, si-l urasc neamurile.
25. Dar celor ce judeca drept le merge bine si o mare binecuvintare vine peste ei.
26. Un raspuns bun este ca un sarut pe buze.
27. Vezi-ti intii de treburi afara, ingrijeste de lucrul cimpului, si apoi apuca-te sa-ti zidesti casa.
28. Nu vorbi in chip usuratic impotriva aproapelui tau; ori ai vrea sa inseli cu buzele tale?
29. Nu zice: "Cum mi-a facut el, asa am sa-i fac si eu, ii voi rasplati dupa faptele lui!"
30. Am trecut pe linga ogorul unui lenes si pe linga via unui om fara minte.
31. Si era numai spini, acoperit de maracini si zidul de piatra era prabusit.
32. M-am uitat bine si cu luare aminte, si am tras invatatura din ce am vazut.
33. "Sa mai dorm putin, sa mai atipesc putin, sa mai incrucisez miinile putin ca sa ma odihnesc!"...
34. Si saracia vine peste tine pe neasteptate ca un hot, si lipsa, ca un om inarmat.
Capitolul 25
1. Iata inca vreo citeva din Pildele lui Solomon strinse de oamenii lui Ezechia, imparatul lui Iuda.
2. Slava lui Dumnezeu sta in ascunderea lucrurilor, dar slava imparatilor sta in cercetarea lucrurilor.
3. Inaltimea cerurilor, adincimea pamintului si inima imparatilor sunt nepatrunse.
4. Scoate zgura din argint si argintarul va face din el un vas ales.
5. Scoate si pe cel rau dinaintea imparatului si scaunul lui de domnie se va intari prin neprihanire.
6. Nu te fali inaintea imparatului si nu lua locul celor mari,
7. caci este mai bine sa ti se zica: "Suie-te mai sus!" decit sa fii coborit inaintea voievodului pe care ti-l vad ochii.
8. Nu te grabi sa te iei la cearta, ca nu cumva la urma sa nu stii ce sa faci, cind te va lua la ocari aproapele tau.
9. Apara-ti pricina impotriva aproapelui tau, dar nu da pe fata taina altuia,
10. ca nu cumva, aflind-o cineva, sa te umple de rusine, si sa-ti iasa nume rau care sa nu se mai stearga.
11. Un cuvint spus la vremea potrivita, este ca niste mere de aur intr-un cosulet de argint.
12. Ca o veriga de aur si o podoaba de aur curat, asa este inteleptul care mustra, pentru o ureche ascultatoare.
13. Ca racoreala zapezii pe vremea secerisului, asa este un sol credincios pentru cel ce-l trimite: el invioreaza sufletul stapinului sau.
14. Ca norii si vintul fara ploaie, asa este un om care se lauda pe nedrept cu darniciile lui.
15. Prin rabdare se indupleca un voievod si o limba dulce poate zdrobi oase.
16. Daca dai peste miere, nu minca decit atit cit iti ajunge, ca sa nu ti se scirbeasca si s-o versi din gura.
17. Calca rar in casa aproapelui tau, ca sa nu se sature de tine si sa te urasca.
18. Ca un buzdugan, ca o sabie si ca o sageata ascutita, asa este un om care face o marturisire mincinoasa impotriva aproapelui sau.
19. Ca un dinte stricat si ca un picior care schiopateaza, asa este increderea intr-un stricat la ziua necazului.
20. Ca unul care isi scoate haina pe o zi rece, sau varsa otet pe silitra, asa este cine cinta cintece unei inimi in nenorocire.
21. Daca este flamind vrajmasul tau, da-i piine sa manince; daca-i este sete, da-i apa sa bea.
22. Caci facind asa, aduni carbuni aprinsi pe capul lui, si Domnul iti va rasplati.
23. Vintul de miaza-noapte aduce ploaia si limba clevetitoare aduce o fata mihnita.
24. Mai bine sa locuiesti intr-un colt pe acoperis decit sa locuiesti intr-o casa mare cu o nevasta gilcevitoare.
25. Ca apa proaspata pentru un om obosit, asa este o veste buna venita dintr-o tara departata.
26. Ca o fintina tulbure si ca un izvor stricat, asa este cel neprihanit care se clatina inaintea celui rau.
27. Nu este bine sa maninci multa miere: tot asa, nu este o cinste sa alergi dupa slava ta insuti.
28. Omul care nu este stapin pe sine, este ca o cetate surpata si fara ziduri.
Capitolul 26
1. Cum nu se potrivesc zapada vara, si ploaia in timpul secerisului, asa nu se potriveste slava pentru un nebun.
2. Cum sare vrabia incoace si incolo si cum zboara rindunica, asa nu nimereste blestemul neintemeiat.
3. Biciul este pentru cal, friul pentru magar si nuiaua pentru spinarea nebunilor.
4. Nu raspunde nebunului dupa nebunia lui, ca sa nu semeni si tu cu el.
5. Raspunde insa nebunului dupa nebunia lui, ca sa nu se creada intelept.
6. Cel ce trimite o solie printr-un nebun isi taie singur picioarele, si bea nedreptatea.
7. Cum sunt picioarele ologului, asa este si o vorba inteleapta in gura unor nebuni.
8. Cum ai pune o piatra in prastie, asa este cind dai marire unui nebun.
9. Ca un spin care vine in mina unui om beat, asa este o vorba inteleapta in gura nebunilor.
10. Ca un arcas care raneste pe toata lumea, asa este cel ce tocmeste pe nebuni si pe intiii veniti.
11. Cum se intoarce ciinele la ce a varsat, asa se intoarce nebunul la nebunia lui.
12. Daca vezi un om care se crede intelept, poti sa ai mai multa nadejde pentru un nebun decit pentru el.
13. Lenesul zice: "Afara este un leu, pe ulite este un leu!"
14. Cum se invirteste usa pe titinile ei, asa se invirteste lenesul in patul lui.
15. Lenesul isi vira mina in blid, si-i vine greu s-o duca iarasi la gura.
16. Lenesul se crede mai intelept decit sapte oameni care raspund cu judecata.
17. Un trecator care se amesteca intr-o cearta care nu-l priveste, este ca unul care apuca un ciine de urechi.
18. Ca nebunul care arunca sageti aprinse si ucigatoare,
19. asa este omul care inseala pe aproapele sau, si apoi zice: "Am vrut doar sa glumesc!"
20. Cind nu mai sunt lemne, focul se stinge si cind nu mai este nici un clevetitor, cearta se potoleste.
21. Dupa cum carbunele face jaratic, si lemnul foc, tot asa si omul gilcevitor aprinde cearta.
22. Cuvintele clevetitorului sunt ca niste prajituri, aluneca pina in fundul maruntaielor.
23. Ca zgura de argint pusa pe un ciob de pamint, asa sunt buzele aprinse si o inima rea.
24. Cel ce uraste se preface cu buzele lui, si inlauntrul lui pregateste inselaciunea.
25. Cind iti vorbeste cu glas dulce, nu-l crede, caci sapte uriciuni sunt in inima lui.
26. Chiar daca-si ascunde ura in prefacatorie, totusi rautatea lui se va descoperi in adunare.
27. Cine sapa groapa altuia cade el in ea, si piatra se intoarce peste cel ce o pravaleste.
28. Limba mincinoasa uraste pe cei pe care-i doboara ea, si gura lingusitoare pregateste pieirea.
Capitolul 27
1. Nu te fali cu ziua de miine, caci nu stii ce poate aduce o zi.
2. Sa te laude altul, nu gura ta, un strain, nu buzele tale.
3. Piatra este grea, si nisipul este greu, dar supararea pe care o pricinuieste nebunul este mai grea decit amindoua.
4. Furia este fara mila si minia navalnica, dar cine poate sta impotriva geloziei?
5. Mai bine o mustrare pe fata, decit o prietenie ascunsa.
6. Ranile facute de un prieten dovedesc credinciosia lui, dar sarutarile unui vrajmas sunt mincinoase.
7. Satulul calca in picioare fagurul de miere, dar pentru cel flamind toate amaraciunile sunt dulci.
8. Ca pasarea plecata din cuibul ei, asa este omul plecat din locul sau.
9. Cum inveseleste untdelemnul si tamiia inima, asa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten.
10. Nu parasi pe prietenul tau si pe prietenul tatalui tau, dar nu intra in casa fratelui tau in ziua necazului tau: mai bine un vecin aproape decit un frate departe.
11. Fiule, fii intelept, si inveseleste-ti inima si atunci voi putea raspunde celui ce ma batjocoreste.
12. Omul chibzuit vede raul si se ascunde, dar prostii merg spre el si sunt pedepsiti.
13. Ia-i haina, caci s-a pus chezas pentru altul, ia-l zalog in locul unei straine.
14. Binecuvintarea aproapelui cu glas tare dis de dimineata, este privita ca un blestem.
15. O streasina, care picura necurmat intr-o zi de ploaie, si o nevasta gilcevitoare sunt totuna.
16. Cine o opreste, parca opreste vintul si parca tine untdelemnul in mina dreapta.
17. Dupa cum fierul ascute fierul, tot asa si omul atita minia altui om.
18. Cine ingrijeste de un smochin, va minca din rodul lui, si cine-si pazeste stapinul va fi pretuit.
19. Cum raspunde in apa fata la fata, asa raspunde inima omului inimii omului.
20. Dupa cum locuinta mortilor si adincul nu se pot satura, tot asa nici ochii omului nu se pot satura.
21. Ce este tigaia pentru lamurirea argintului si cuptorul pentru lamurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om.
22. Pe nebun, chiar daca l-ai pisa cu pisalogul in piua, in mijlocul grauntelor, nebunia tot n-ar iesi din el.
23. Ingrijeste bine de oile tale, si ia seama la turmele tale.
24. Caci nici o bogatie nu tine vesnic, si nici cununa nu ramine pe vecie.
25. Dupa ce se ridica finul, se arata verdeata noua si ierburile de pe munti sunt strinse.
26. Mieii sunt pentru imbracaminte si tapii pentru plata ogorului;
27. laptele caprelor ti-ajunge pentru hrana ta, a casei tale si pentru intretinerea slujnicelor tale.
Capitolul 28
1. Cel rau fuge fara sa fie urmarit, dar cel neprihanit indrazneste ca un leu tinar.
2. Cind este rascoala intr-o tara, sunt multi capi, dar cu un om priceput si incercat domnia dainuieste.
3. Un om sarac care apasa pe cei obijduiti, este ca o rupere de nori care aduce lipsa de piine.
4. Cei ce parasesc legea, lauda pe cel rau, dar cei ce pazesc legea se minie pe el.
5. Oamenii dedati la rau nu inteleg, dar cei ce cauta pe Domnul, inteleg.
6. Mai mult pretuieste saracul care umbla in neprihanirea lui, decit bogatul care umbla pe cai sucite.
7. Cel ce pazeste legea, este un fiu priceput, dar cel ce umbla cu cei desfrinati face rusine tatalui sau.
8. Cine isi inmulteste avutiile prin dobinda si camata, le stringe pentru cel ce are mila de saraci.
9. Daca cineva isi intoarce urechea ca sa n-asculte legea, chiar si rugaciunea lui este o scirba.
10. Cine rataceste pe oamenii fara prihana pe calea cea rea, cade in groapa pe care a sapat-o, dar oamenii fara prihana mostenesc fericirea.
11. Omul bogat se crede intelept, dar saracul care este priceput il cerceteaza.
12. Cind biruiesc cei neprihaniti, este o mare slava, dar cind se inalta cei rai, fiecare se ascunde.
13. Cine isi ascunde faradelegile, nu propaseste, dar cine le marturiseste si se lasa de ele, capata indurare.
14. Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-si impietreste inima cade in nenorocire.
15. Ca un leu care racneste si ca un urs flamind, asa este cel rau care stapineste peste un popor sarac.
16. Un voievod fara pricepere isi inmulteste faptele de asuprire dar cel ce uraste lacomia isi lungeste zilele.
17. Un om al carui cuget este incarcat cu singele altuia fuge pina la groapa: nimeni sa nu-l opreasca.
18. Cine umbla in neprihanire, gaseste mintuirea, dar cine umbla pe doua cai strimbe cade intr-o groapa.
19. Cine isi lucreaza cimpul are belsug de piine, dar cine alearga dupa lucruri de nimic, are belsug de saracie.
20. Un om credincios este napadit de binecuvintari, dar cel ce vrea sa se imbogateasca repede nu ramine nepedepsit.
21. Nu este bine sa cauti la fata oamenilor; chiar pentru o bucata de piine poate un om sa se dedea la pacat.
22. Un om pizmas se grabeste sa se imbogateasca, si nu stie ca lipsa va veni peste el.
23. Cine mustra pe altii, gaseste mai multa bunavointa pe urma, decit cel cu limba lingusitoare.
24. Cine fura pe tatal sau si pe mama sa, si zice ca nu este un pacat, este tovaras cu nimicitorul.
25. Cel lacom stirneste certuri, dar cel ce se increde in Domnul este saturat din belsug.
26. Cine se increde in inima lui este un nebun, dar cine umbla in intelepciune va fi mintuit.
27. Cine da saracului, nu duce lipsa, dar cine inchide ochii, este incarcat cu blesteme.
28. Cind se inalta cei rai, fiecare se ascunde, dar cind pier ei, cei buni se inmultesc.
Capitolul 29
1. Un om care se impotriveste tuturor mustrarilor, va fi zdrobit deodata si fara leac.
2. Cind se inmultesc cei buni, poporul se bucura, dar cind stapineste cel rau, poporul geme.
3. Cine iubeste intelepciunea, inveseleste pe tatal sau, dar cine umbla cu curvele risipeste averea.
4. Un imparat intareste tara prin dreptate.
5. Cine linguseste pe aproapele sau, ii intinde un lat sub pasii lui.
6. In pacatul omului rau este o cursa, dar cel bun biruie si se bucura.
7. Cel bun pricepe pricina saracilor, dar cel rau nu poate s-o priceapa.
8. Cei usuratici aprind focul in cetate, dar inteleptii potolesc minia.
9. Cind se cearta un intelept cu un nebun, sa se tot supere sau sa tot rida, caci pace nu se face.
10. Oamenii setosi de singe urasc pe omul fara prihana, dar oamenii fara prihana ii ocrotesc viata.
11. Nebunul isi arata toata patima, dar inteleptul o stapineste.
12. Cind cel ce stapineste, da ascultare cuvintelor mincinoase, toti slujitorii lui sunt niste rai.
13. Saracul si asupritorul se intilnesc, dar Domnul le lumineaza ochii la amindoi.
14. Un imparat care judeca pe saraci dupa adevar, isi va avea scaunul de domnie intarit pe vecie.
15. Nuiaua si certarea dau intelepciunea, dar copilul lasat de capul lui face rusine mamei sale.
16. Cind se inmultesc cei rai, se inmulteste si pacatul, dar cei buni le vor vedea caderea.
17. Pedepseste-ti fiul, si el iti va da odihna, si iti va aduce desfatare sufletului.
18. Cind nu este nici o descoperire dumnezeiasca, poporul este fara friu, dar ferice de poporul care pazeste legea!
19. Nu prin vorbe se pedepseste un rob, caci chiar daca pricepe, n-asculta.
20. Daca vezi un om care vorbeste nechibzuit, poti sa nadajduiesti mai mult de la un nebun decit de la el.
21. Slujitorul pe care-l rasfeti din copilarie, la urma ajunge de se crede fiu.
22. Un om minios stirneste certuri, si un infuriat face multe pacate.
23. Mindria unui om il coboara, dar cine este smerit cu duhul, capata cinste.
24. Cine imparte cu un hot isi uraste viata, aude blestemul, si nu spune nimic.
25. Frica de oameni este o cursa, dar cel ce se increde in Domnul n-are de ce sa se teama.
26. Multi umbla dupa bunavointa celui ce stapineste, dar Domnul este acela care face dreptate fiecaruia.
27. Omul nelegiuit este o scirba inaintea celor neprihaniti, dar cel ce umbla fara prihana este o scirba inaintea celor rai.
Capitolul 30
1. Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele intelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel si pentru Ucal.
2. Negresit, sunt mai prost decit oricine si n-am pricepere de om.
3. N-am invatat intelepciunea si nu cunosc stiinta sfintilor.
4. Cine s-a suit la ceruri, si cine s-a coborit din ele? Cine a adunat vintul in pumnii lui? Cine a strins apele in haina lui? Cine a hotarit toate marginile pamintului? Cum se numeste el, si cum cheama pe fiul sau? Stii tu lucrul acesta?
5. Orice cuvint al lui Dumnezeu este incercat. El este un scut pentru cei ce se incred in El.
6. N-adauga nimic la cuvintele Lui, ca sa nu te pedepseasca, si sa fii gasit mincinos.
7. Doua lucruri iti cer; nu mi le opri, inainte de moarte!
8. Departeaza de la mine neadevarul si cuvintul mincinos; nu-mi da nici saracie, nici bogatie; da-mi piinea care-mi trebuie.
9. Ca nu cumva, in belsug, sa ma lepad de Tine, si sa zic: "Cine este Domnul?" Sau ca nu cumva in saracie, sa fur, si sa iau in desert Numele Dumnezeului meu.
10. Nu cleveti pe un slujitor la stapinul lui, ca sa nu te blesteme si sa te faci vinovat.
11. Este un neam de oameni care blestema pe tatal sau si nu binecuvinteaza pe mama-sa.
12. Este un neam de oameni care se crede curat, si totusi nu este spalat de intinaciunea lui.
13. Este un neam de oameni ai caror ochi sunt trufasi, si care isi tin pleoapele sus.
14. Este un neam de oameni, ai caror dinti sunt niste sabii, si ale caror masele sunt niste cutite ca sa manince pe cel nenorocit de pe pamint, si pe cei lipsiti dintre oameni.
15. Lipitoarea are doua fete: "Da! da!" Trei lucruri sunt nesatioase, patru lucruri nu zic niciodata: "Destul!",
16. si anume: Locuinta mortilor, femeia stearpa, pamintul, care nu este satul de apa si focul, care nu zice niciodata: "Destul!"
17. Pe ochiul care isi bate joc de tatal sau si nesocoteste ascultarea de mama, il vor scobi corbii de la piriu si il vor minca puii de vultur.
18. Trei lucruri sunt mai presus de puterile mele si chiar patru pe care nu le pot pricepe:
19. urma vulturului pe cer, urma sarpelui pe stinca, urma corabiei in mijlocul marii, si urma omului la o fata.
20. Tot asa este si calea femeii preacurve: ea maninca, si se sterge la gura si apoi zice: "N-am facut nimic rau."
21. Trei lucruri fac sa se rascoale o tara, si patru lucruri nu le poate suferi:
22. un rob, care a inceput sa imparateasca, un nebun, care are piine din belsug,
23. o femeie dispretuita care se marita, si o roaba care mosteneste pe stapina-sa.
24. Patru vietati sunt mai mici pe pamint si totusi din cele mai intelepte:
25. furnicile, care nu sunt un popor tare, dar isi pregatesc hrana vara,
26. soarecii de munte, care nu sunt un popor puternic, dar isi aseaza locuinta in stinci;
27. lacustele n-au imparat, si totusi pornesc toate in cete;
28. paianjenul il poti prinde cu miinile, si se gaseste totusi in casele imparatilor.
29. Trei fiinte au o tinuta frumoasa, si patru au mers maret:
30. leul, viteazul dobitoacelor, care nu se da inapoi dinaintea nimanui,
31. calul inchingat gata, si tapul; si imparatul, caruia nimeni nu-i poate sta impotriva.
32. Daca mindria te impinge la fapte de nebunie, si daca ai ginduri rele, pune mina la gura:
33. caci baterea laptelui da smintina, scarpinarea nasului da singe, si stoarcerea miniei da certuri.
Capitolul 31
1. Cuvintele imparatului Lemuel. Invatatura pe care i-o dadea mama-sa.
2. Ce sa-ti spun, fiule? Ce sa-ti spun, fiul trupului meu? Ce sa-ti spun, fiule, rodul juruintelor mele?
3. Nu-ti da femeilor vlaga, si dezmierdarile tale celor ce pierd pe imparati.
4. Nu se cade imparatilor, Lemuele, nu se cade imparatilor sa bea vin, nici voievozilor sa umble dupa bauturi tari;
5. ca nu cumva, bind, sa uite legea, si sa calce drepturile tuturor celor nenorociti.
6. Dati bauturi tari celui ce piere, si vin, celui cu sufletul amarit;
7. ca sa bea sa-si uite saracia, si sa nu-si mai aduca aminte de necazurile lui.
8. Deschide-ti gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor parasiti!
9. Deschide-ti gura, judeca cu dreptate, si apara pe cel nenorocit si pe cel lipsit.
10. Cine poate gasi o femeie cinstita? Ea este mai de pret decit margaritarele.
11. Inima barbatului se increde in ea, nu duce lipsa de venituri.
12. Ea ii face bine, si nu rau, toate zilele vietii sale.
13. Ea face rost de lina si de in, lucreaza cu miini harnice.
14. Ea este ca o corabie de negot; de departe isi aduce piinea.
15. Ea se scoala cind este inca noapte, si da hrana casei sale, si imparte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
16. Se gindeste la un ogor, si-l cumpara; din rodul muncii ei sadeste o vie.
17. Ea isi incinge mijlocul cu putere, si isi oteleste bratele.
18. Vede ca munca ii merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
19. Ea pune mina pe furca, si degetele ei tin fusul.
20. Ea isi intinde mina catre cel nenorocit, isi intinde bratul.
21. Nu se teme de zapada pentru casa ei, caci toata casa ei este imbracata cu caramiziu.
22. Ea isi face invelitori, are haine de in subtire si purpura.
23. Barbatul ei este bine vazut la porti, cind sade cu batrinii tarii.
24. Ea face camasi, si le vinde, si da cingatori negustorului.
25. Ea este imbracata cu tarie si slava, si ride de ziua de miine.
26. Ea deschide gura cu intelepciune, si invataturi placute ii sunt pe limba.
27. Ea vegheaza asupra celor ce se petrec in casa ei, si nu maninca piinea lenevirii.
28. Fiii ei se scoala, si o numesc fericita; barbatul ei se scoala, si-i aduce laude zicind:
29. "Multe fete au o purtare cinstita, dar tu le intreci pe toate."
30. Dezmierdarile sunt inselatoare, si frumusetea este desarta, dar femeia care se teme de Domnul va fi laudata.
31. Rasplatiti-o cu rodul muncii ei, si faptele ei s-o laude la portile cetatii.